Ce ne facem, fetelor?!
Se pare că între România și Austria se întâmplă ceva… Ce, nu știu, dar cert e că se văd efectele. Totul a degenerat de când României îi este refuzat accesul la Spațiul Schengen tocmai de către Austria. Am încercat să înțeleg logica acestui refuz, dar nu am găsit-o explicată coerent nicăieri. Presa a prezentat doar efectele refuzului, adică neaderarea României la spațiul Schengen.
Totuși, într-un final, am găsit o posibilă explicație oferită de un director executiv din industria Pharma. Culmea e că posibila explicație nu a venit ca un material de presă propriu-zis, ci ca un comentariu la un articol publicat în presa on-line. Tocmai acest punct de vedere, care pare interesant, îl publicăm în continuare…
„Politica este cea mai concentrată expresie a economiei – vorbele lui V. I. Lenin, spuse acum mai bine de 100 de ani. Doar banii contează. În curând începe reconstrucția Ucrainei, un efort de sute și mii de miliarde de euro, așadar, toată lumea vrea să prindă o bucățică. Miliarde de tone de materii prime, materiale, combustibili, absolut tot ceea ce va fi folosit pentru reconstrucție, cu sursă China, India și Țările Arabe, «fabricile lumii», vor fi încărcate în containere pe vase gigantice și tancuri petroliere spre a fi trimise către Ucraina.
Există două rute de transport.
Fără România în spațiul Schengen. Vasele gigantice vor porni din China și India pe mările lumii. Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Arabiei (unde se vor întâlni cu tancurile petroliere), Marea Roșie, Canalul Suez, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Mânecii, Marea Nordului, Marea Baltică. Vasele gigantice și tancurile petroliere vor descărca containerele în porturile din Europa de Vest, iar de aici transportatori din Europa de Vest le vor duce către Ucraina, pentru reconstrucția țării.
Costul pe container: în jur de 10.000 $, durata transportului pe mare + uscat = circa 80 de zile.
Cu România în spațiul Schengen. Vasele gigantice vor porni din China și India pe mările lumii. Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Arabiei (unde se vor întâlni cu tancurile pretroliere), Marea Roșie, Canalul Suez, Marea Mediterană, Marea Egee, Marea Marmara, Marea Neagră. Vasele gigantice și tancurile petroliere vor descărca containerele în porturile din Europa de Est și Turcia, iar de aici transportatori din Europa de Est și Turcia le vor duce către Ucraina, pentru reconstrucția țării. Costul pe container: în jur de 8.000 $, durata transportului pe mare + uscat = circa 50 de zile.
Eventuala intrare a României (și Bulgariei) în spațiul Schengen ar putea schimba radical rutele maritime și vor avea de suferit interese de afaceri de zeci și sute de miliarde. România și Bulgaria au șanse minime de a intra în spațiul Schengen în următorul ciclu al Parlamentului European.
Doar banii contează, sunt deasupra acordurilor politice, securității frontierelor sau politicilor de coeziune…“
Cam acesta ar fi punctul de vedere al unui om de afaceri din industria farmaceutică. Una dintre cele mai importante industrii din lume la ora actuală.
Care este poziția noastră? Deja a fost anunțat că Guvernul României se va adresa Curţii Europene de Justiţie dacă și în luna decembrie Viena îşi va folosi dreptul de veto împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. De altfel, autoritățile de la București consideră atitudinea autorităților austriece o adevărată „umilire“ a țării noastre… Și totuși, ce facem? Presa străină spune că ceva, ceva, facem și noi. Se pare că România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie publicația austriacă Kurier, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară“ pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen. Cel puțin, la data redactării acetui articol, doi ofițeri austrieci așteaptau de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie Kurier. Iar accesul ar fi blocat tocmai de România, care a cerut timp de gândire… Publicația crede că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen.
Bogdan PANȚURU
