À la guerre comme à la guerre

Se pare că este nevoie de o nouă criză, de data asta mai profundă, ca oamenii să-și dea seama unde și cum se poziționează. În România, nebunia „bunăstării generalizate“ a început acum vreo 17 ani, odată cu demararea creditărilor în masă. Atunci, odată cu banii obținuți de la bănci, în rândul populației și-a făcut apariția un fals sentiment de bunăstare. Oamenii cumpărau ce voiau, când voiau, se înconjurau cu obiecte și se declarau „fericiți“. De altfel, „creditul cu buletinul“ devenise o modă atât de populară încât aproape nimeni nu a rezistat tentației. Cu alte cuvinte, din punct de vedere economic, am intrat în epoca consumului cu orice preț. Aveau, nu aveau nevoie, oamenii cumpărau pentru că… puteau. Ce nu știau ei atunci e că mulți puteau, dar puțini își permiteau cu adevărat. Sigur, au existat și excepții… E vorba de cei mai înțelepți dintre noi care nu au mușcat momeala aruncată de bănci. Sigur, adevăratele drame au început când a venit scadența. Din diferite motive, au fost oameni care nu au mai putut returna creditul… Și de aici dramele… Pentru câteva „fleacuri“ cumpărate pe datorie, oamenii au început să fie executați silit și de aici dramele. Între timp, febra creditării nebune a mai trecut iar lucrurile par a fi intrat pe un făgaș cât de cât normal – vorbim de o economie de piață totuși, băncile din credite fac bani, nu? În schimb, au explodat creditele imobiliare. Când și cum se va tempera și această poveste urmează să vedem. Atât despre „persoanele fizice“…

În privința „persoanelor juridice“, a firmelor mai mici sau mai mari, se pare că după anul 2015 s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum. Ce vorbeam mai sus. Iar acum a venit nota de plată… Asta nu o spun eu, ci economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. Într-un grup de discuții dedicate fiscalității acesta a spus, printre altele: „Primul mesaj are de-a face cu mirarea care există în mediul de afaceri că, vezi Doamne, în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia şi anul ăsta cine ştie ce accident s-a întâmplat, cineva, un ministru de finanţe n-a fost atent sau un director de la buget n-a fost atent şi pe o situaţie care, altminteri, era foarte roz şi foarte bună şi o maşină care, vezi Doamne, performa, a greşit cineva şi ne-a băgat într-o problemă. Eu vreau să spun (…) că, din 2015, s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum,

printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri şi, an de an, lucrul acesta s-a promovat şi a convenit tuturor. Hai să fim serioşi! Deci, modelul de creştere pe consum, prin scăderea fiscalităţii, prin creşterea de importuri şi prin deficite a fost foarte convenabil. S-ar fi văzut acest lucru şi anul trecut, dacă nu era criza energetică şi inflaţia care a rezultat. S-ar fi văzut şi din 2020-2021, dacă nu erau pandemia şi consumul nu ar fi fost reprimat din cauza aceea. Dar, toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis maşina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import. Deci, modelul a fost deliberat făcut. A convenit tuturor creşterea pe consum şi nu pe investiţii şi prin exporturi, iar acum a venit în sfârşit, după nu ştiu câţi ani, nota de plată“, a spus Valentin Lazea.

În opinia acestuia, totul a început în 2015, când s-a schimbat Codul Fiscal. „Voi aţi spus că toate măsurile alea au apărut în 2016, 2017 şi nici măcar nu aţi luat ca an de bază, faţă de care să faceţi comparaţiile, 2015, care a fost ultimul an «normal». Acela a fost ultimul an «normal». În 2015 s-a făcut ce s-a făcut. După aceea, an de an, a reverberat şi a crescut valul acesta de exceptări. E adevărat, dar hai să punem responsabilităţile acolo unde sunt, să începem povestea acolo unde trebuie începută. În 2015 s-a dat semnalul: cota unică nu mai reprezintă nimic. Puteţi să exceptaţi de la ea cât vreţi. Grupurile de interese pot să apese când şi cum au chef şi aşa mai departe. Dar 2015, nu 2016, 2017, 2019, 2021, cum vă rezultă vouă din cifrele acelea“, a adăugat Lazea. Precizez că remarcile au fost făcute la evenimentul de lansare „The Tax Institute“, primul think tank dedicat fiscalităţii, unde au avut loc mai multe dezbateri între specialiști.

Iar în textul de mai sus sintagma cheie e „grup de interese“… Iar atâta vreme cât aceste „interese“ sunt la dispoziția câtorva indivizi care „luptă“ doar pentru interesele lor, totul va merge în jos pentru populație și nivelul ei de trai. De altfel, se pot observa cu ochiul liber scumpirile din ultima perioadă, fără precedent în ultimii 30 de ani… Suntem în plin război de interese…. Iar, dacă lucrurile o țin tot așa, România se va trezi fix în situația din decembrie ’89…

Bogdan PANȚURU