cemrom doloflor

Ce-am fost și ce-am ajuns… Doar patru companii românești se află în top 100 exportatori

Share Button

Departe de noi de a fi nostalgici. Dar… studii de specialitate spun că, înainte de 1989, infrastructura industrială plasa România în primele 10 ţări din Europa. Exportam peste tot în lume, România fiind bine cunoscută pentru echipamentele de extracție petrolieră, pentru camioane, tractoare și multe altele. Dacă nu știați, România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant pentru autobasculante de peste 110 tone. În plus, doar două ţări din lume făceau şuruburi cu bile – România şi Japonia – folosite în industria nucleară şi aerospaţială. După ce industria românească a fost decretată „un morman de fier vechi“, producția și exporturile au luat-o la vale. Unde suntem acum, în 2018?

Patru, dar cu probleme…

Doar patru companii cu capital majoritar românesc se află în topul primilor 100 de exportatori ai României, faţă de şapte anul trecut. În 2017, în topul primelor 100 de companii exportatoare erau şapte firme cu capital majoritar românesc, dintre care 5 companii aveau capital integral românesc. Problema e că, din cele 4 companii – campioanele acestui an, doar două au capital privat 100% românesc, iar una dintre ele este în insolvenţă. Statistica a fost dată publicității de INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, citând ultimele date statistice oficiale. „E vorba despre Rompetrol Rafinare SA – activă în industria prelucrării ţiţeiului în Constanţa (locul 3), Aramis Invest SRL – producătorul de mobilă din Maramureş (locul 51), Oltchim SA – vâlcenii care fabrică alte produse chimice organice, acum în insolvenţă (locul 73) şi Compa SA – sibieni activi în fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (locul 92). Dacă extindem lista la care ne raportăm, lucrurile nu se îmbunătăţesc semnificativ. În primii 500 de exportatori sunt 58 de companii exportatoare cu capital majoritar românesc, dintre care 45 cu capital 100% privat românesc. Iar în primii 1.000 de exportatori regăsim 188 de companii exportatoare cu capital majoritar românesc, dintre care 167 cu capital 100% privat românesc“, explică Andreea Paul, preşedintele INACO, într-un comunicat preluat de Agerpres.

Lobby inteligent

Potrivit preşedintelui INACO, „soluţiile ar trebui găsite dacă ar fi întrebat fiecare antreprenor ce nevoi particulare are pentru a-şi dezvolta exporturile şi dacă s-ar face mai mult lobby programat şi inteligent pentru România“. „Nimic complicat. O schimbare de mentalitate. Aşa procedează austriecii: îşi sună şi susţin antreprenorii fără să le ceară mită. Le facilitează exporturile şi internaţionalizarea cu surse financiare şi logistice strategice cheie. Noi avem acum mai mulţi bugetari prevăzuţi în ordonanţa de anul trecut pentru crearea agenţiilor regionale pentru promovarea exporturilor (230 de posturi) decât firme exportatoare în topul primelor 1.000 de companii exportatoare (188). O megaanomalie: avem sinecuri, nu exportatori! La toate acestea trebuie să repet ceea ce spuneam încă de anul trecut că trebuie să facem: lobby pentru România, programat inteligent strategic şi tactic pentru perioade mari de timp, pe domenii economice strategice. Lobby guvernamental şi privat, politic şi civic, făcut pentru afacerile româneşti capabile să se internaţionalizeze, care vor trebui să fie sprijinite administrativ şi fiscal, care vor trebui să fie susţinute tehnic şi financiar de toate instituţiile statului român, spre binele tuturor“, explică Andreea Paul. În opinia preşedintelui INACO, „soluţia nu este blamarea primitivă a multinaţionalelor sau a investitorilor străini, care sunt în fapt o necesitate pentru stadiul actual al dezvoltării României şi nici protecţionismul economic retrograd. Acţiunile statului român, care ar trebui să fie şi el extrem de interesat de «importul de valută» de pe pieţe externe, ar trebui orientate spre susţinerea şi valorificarea de oportunităţi pentru extinderea afacerilor româneşti pe pieţele străine şi spre stimularea investiţiilor noastre în străinătate“.

Producția industrială, doar 58%

Industria românească a cunoscut un declin atât de accentuat în ultimii 28 de ani încât producţia totală de acum mai reprezintă doar 58% din cât fusese în 1990. Declarația aparține secretarului general al Academiei Române, Victor Voicu (foto), în cadrul unei conferinţe desfășurate recent, pe tema reindustrializării României. „Din 1990 până în prezent în industrie s-au pierdut 2,5 milioane de salariaţi, care se regăsesc în cei 4 milioane de români emigraţi în această perioadă – a doua dramă după Siria, cu precizarea că la noi n-a fost război. De fapt, scăderea şomajului din aceşti ani nu vine din dezvoltarea economică, ci din emigraţie. Acum, producţia industrială a României mai reprezintă doar 58% din cât fusese în anul 1990“, a spus Victor Voicu. „Cele mai mari scăderi au fost în industriile cauciucului, confecţiilor metalice, chimică, producţia de medicamente, aeronautică, navală, fluvială. Producţia de energie electrică a scăzut cu 13%, iar cea de cărbune cu 37%… Există şi sectoare care au existat în 1990 şi despre care acum nici măcar nu se mai raportează date: producţia de minereuri (fier, neferoase, aur), producţia de tractoare, excavatoare, autocamioane, locomotive, vagoane de pasageri şi de marfă… A mai scăzut şi industria cimentului – de ce să scadă această industrie? Şi industria alimentară – este practic inexplicabilă scăderea industriei alimentare. Au crescut, în schimb, industria auto şi cea de prelucrare primară a lemnului şi a tutunului”, a explicat Victor Voicu. Concluzia secretarului general al Academiei Române? „Structura actuală a economiei este profund dezarticulată. Cine a stabilit obiectivele tranziţiei? Privatizarea este o regulă, trebuie să o aplicăm obligatoriu? De fapt, procesul a decurs aşa: privatizare – declin – dispariţie”

Și totuși, mai bine mai târziu…

În ultimii 29 de ani statul, dar și ONG-uri au încercat, mai mult sau mai puțin formal, să promoveze firmele românești. Ultima inițiativă este a Ministerului pentru Mediul de Afaceri care a lansat de curând platforma online Business Romania, pentru promovarea firmelor româneşti. „Cu toţii ne-am dorit această platformă, cu toţii ne-am dorit o debirocratizare, cu toţii ne dorim să reuşim să ne atingem cifrele visate şi să nu mai depindeţi de autorităţile publice“, a declarat Paula Pîrvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).

„Platforma Business Romania este o muncă de echipă între noi, reprezentanţii statului, şi oamenii de afaceri români. Vă rugăm să luaţi parte la construirea ei pentru că această platformă va fi un portal de prezentare a tuturor agenţilor economici, a tuturor instituţiilor centrale şi locale care doresc să-şi promoveze proiectele de ţară, locale şi regionale. Facem o cartografiere investiţională a întregii Românii, pe toate planurile, (…). De exemplu, eu, dacă sunt un producător de mobilă din România şi doresc, în primul rând, internaţionalizarea produselor mele pe pieţele externe sau doresc să găsesc un subcontractor sau un partener de afaceri, intru pe platforma Business Romania şi îl găsesc. Noi ne dorim ca această platformă să aibă nu doar acoperire naţională, ci pentru întregul mediu de business. Va fi un punct de întâlnire interactiv între oameni de afaceri şi autorităţi“, a conchis Paula Pîrvănescu.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.