Când vom afla cu exactitate cui aparțin terenurile agricole românești?

Ce se întâmplă cu Legea terenurilor agricole și care va fi varianta sa finală sunt chestiuni care interesează atât investitorii în terenuri agricole, cât și fermierii – fie că vorbim de micii sau marii fermieri.

Legea terenurilor agricole este una dintre legile foarte importante și urgente care este deja de mai bine de un an în Parlament pentru perfecționare.

Lucrurile sunt încă neclare, iar analiza necesită un efort mare de a găsi și a pune cap la cap toate informațiile despre proprietarii terenurilor.

Totodată, lipsa cărții funciare pentru terenurile agricole este o altă problemă importantă a agriculturii românești. „Unii spun că avem câteva milioane de hectare de terenuri agricole care aparțin străinilor, alții spun că este vorba de mai puțin de un milion de hectare. Sunt foarte multe societăți comerciale românești dar cu capital integral străin care sunt deținătoare. Avem fonduri de investiții, avem fermieri străini care lucrează terenurile, dar nimeni nu a putut să facă o astfel de analiză în care să intre și Oficiul Național pentru Cadastru, precum și Registrul Comerțului, iar Ministerul Agriculturii să obțină toate datele. Este nevoie, probabil, de o comisie parlamentară care ar fi singura ce poate acționa ca o umbrelă pentru a face o analiză. Până atunci, legea existentă nu a oferit un cadru legislativ suficient de bun pentru a sprijini în special românii să-și cumpere terenuri agricole“, a afirmat deputatul Valeriu Steriu, membru al Comisiei pentru Agricultură, într-un interviu acordat revistei Lumea Satului.

În forma finală a legii s-au modificat aspecte ce țin de dreptul de preempțiune la cumpărarea de teren, să fie oferit în special tinerilor fermieri, rudelor acestora, vecinilor și abia la urmă celor care vin din afară să cumpere, fie că vorbim de fonduri puternice de investiții sau de companii ce obțin credite mult mai avantajoase pentru a cumpăra teren. „Astfel de companii cu potențial financiar uriaș ar putea cumpăra tot terenul din România dacă nu ar exista legi de protecție. Sistemul acesta de protecție l-am văzut și în Austria, în Franța și alte țări. De pildă, un fermier român nu ar putea cumpăra terenuri acolo“, a mai explicat Valeriu Steriu.

Care sunt consecințele ambiguității?

Faptul că nu se știu exact toate informațiile relevante despre terenurile agricole are efecte destul de grave. Fie că este vorba de litigii sau de alte motive, ambiguitatea privind dreptul de proprietate asupra unui teren agricol duce la tranzacții blocate și la terenuri lăsate de izbeliște, nefiind lucrate până la stabilirea cu exactitate a proprietarului de drept.

Pentru a preîntâmpina astfel de probleme, în alte țări sunt luate măsuri de protecție chiar și pentru a nu se „fărâmița“ o bucată de teren.

De pildă, Olanda, țară în care predomină afacerile de familie, există inclusiv scutiri de la plata taxelor succesorale pentru ca moștenitorii să fie încurajați să continue activitatea fermei clădite și dezvoltate de generațiile aceleiași familii.

Însă în România contextul a fost favorabil cetățenilor străini care au putut achiziționa terenuri agricole. Modalitatea a fost una cât se poate de simplă: terenul a fost cumpărat de o societate comercială „românească“ ce avea în spate diverși oameni de afaceri străini. Legea nu a prevăzut obligativitatea statului de a verifica acționarii societății, iar această „breșă“ a lăsat poarta deschisă oricui a vrut pământ românesc.

Potrivit deputatului Valeriu Steriu, în acest moment, dacă vorbim despre moșteniri, nu se poate stabili cine poate deține dreptul de proprietate în continuare pentru a duce afacerea familiei mai departe. Dacă sunt mai mulți moștenitori, fiecare are dreptul la o cotă parte din acel teren. Așa se fărâmițează și își pierde valoarea. Pentru a putea proteja întreaga suprafață de teren agricol prin lege ar fi nevoie și de modificarea Constituției. Altminteri, orice inițiativă legislativă în acest sens, oricât de bună ar fi, ar fi lovită de neconstituționalitate.

Micii proprietari se vor putea asocia pentru a deveni mai puternici

Despre terenurile agricole s-a tot vorbit ani de zile, iar 2020 ar putea fi un an istoric.

La sfârșitul acestui an, se preconizează că va exista în sfârșit o situație cadastrală exactă a terenurilor agricole din România. Astfel, se va ști cu exactitate cine deține fiecare parcelă de teren agricol, unde este situată, care sunt vecinii. Practic, la finalul anului, aproape toate terenurile agricole vor avea o carte funciară în care se vor găsi informațiile transparente privind numele deținătorului de teren, suprafața exactă, poziționarea terenului sau a terenurilor. Beneficiile acestei clarificări sunt uriașe pentru că vor exista și mai multe oportunități în domeniul agricol. Se va debloca piața și, deci, se va putea vorbi despre o liberalizare a tranzacțiilor.

Avantajați vor fi și micii proprietari de terenuri pentru că se vor putea asocia pentru a deveni mai puternici și mai eficienți în activitatea de producție.

ANCPI: Care este suprafața care deține carte funciară

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a informat, pe la începutul anului, că s-au înregistrat 4,68 de milioane de hectare în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole luate în evidența Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Autoritatea a mai anunțat că au fost contractate lucrări de înregistrare sistematică pentru 4,1 milioane de hectare cu termen de finalizare sfârșitul anului 2020. Această suprafață înseamnă peste 90% din totalul subvenționat de APIA.

S-a reconfigurat structura livrabilelor pentru lucrările de cadastru general

Potrivit unui comunicat de presă publicat recent, ANCPI a reconfigurat structura livrabilelor pentru lucrările de cadastru general. Astfel, prin noile reglementări, persoanele fizice și juridice autorizate să execute lucrări de specialitate, care vor participa la licitațiile organizate de autoritate pentru înregistrarea sistematică a proprietăților, vor putea face livrări parțiale, pentru care vor primi diverse procente din valoarea totală a contractului.

Scopul măsurii în cauză este chiar grăbirea procesului de înregistrare sistemativă a imobilelor finanțat din fonduri europene prin POR 2014-2020.

„Principalul scop al acestor modificări este încurajarea prestatorilor să participe la licitațiile care vor urma, astfel încât să nu mai existe loturi neofertate, neatribuite. Începe licitația pentru realizarea cadastrului în 246 de comune, prin POR, iar ANCPI a transmis către Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) documentația de atribuire pentru procedura de achiziție publică având ca obiect Servicii de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a Imobilelor în 246 de UAT-uri (…). Pentru că este un proiect finanțat din fonduri europene, probabil va fi verificat de ANAP“, a precizat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte-director general al ANCPI.

Simona Nicole DAVID

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email