Bursa de cereale de la Corabia – tichia de mărgăritar a fermierilor, în luptă cu traderii

starea-agriculturiiMonopolul traderilor de cereale de pe piaţa românească a condus, în acest an, la o situaţie cel puţin ciudată. Preţurile oferite fermierilor români au fost cu mult sub cele la care au fost cotate cerealele pe bursele internaţionale. Rezolvarea acestui paradox ar putea veni de la prima bursă de cereale din România, care va fi deschisă, la sfârşitul acestui an, la Corabia, în judeţul Olt. Numai că fermierii nu sunt foarte convinşi că aceasta ar putea rezolva problema preţurilor mici.

Consiliul Judeţean Olt, iniţiatorul proiectului, vede investiţia ca pe un punct central pentru producătorii de cereale din sudul ţării.

„Din câte ştiu eu, este singura bursă cu profil exclusiv de cereale din România. S-a mai încercat aşa ceva la Sibiu, dar, din câte am înţeles, proiectul a eşuat. Am iniţiat acest proiect pentru că, în special zona de sud a judeţului, are un potenţial agricol important, iar în zonă sunt mulţi depozitari de cereale. Înfiinţarea bursei este oportună şi pentru că există portul de la Corabia“, a declarat Daniela Lungu, şef Serviciu Dezvoltare Regională, Consiliul Judeţean Olt.

Autorităţi optimiste, fermieri sceptici

Bursa de la Corabia ar putea fi funcţională la sfârşitul acestui an sau cel puţin aşa susţin autorităţile.

„Acum suntem în faza întocmirii documentaţiei de funcţionare a bursei în parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri din Bucureşti. La sfârşitul anului sperăm să fie operaţională. Am terminat clădirea, am utilat-o, am finalizat contractul pentru furnizarea sistemului informatic şi a soft-ului. Acum specializăm o parte a personalului – 4-5 persoane, la Bucureşti. În total, bursa de la Corabia va avea 13 angajaţi“, a arătat Lungu.

Optimismul funcţionarilor locali nu este însă împărtăşit şi de producători.

„Cultura fermierilor vizavi de bursă este inexistentă. Nu cred că or să dea năvală. Nu s-a mediatizat nimic, în afară de faptul că s-a construit. Mă îndoiesc că lumea se va duce să cumpere de pe bursă. Se vor duce, ca şi până acum, direct la producători. Tot ce trece prin bursă are un comision pe care oamenii nu sunt dispuşi să-l plătească. Nu-i rău că s-a făcut, dar banii ăia trebuiau folosiţi pentru ceva care să aducă plus-valoare“, este de părere Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

Fermierii cred că bursa va fi inoperabilă pentru că fermierii nu au spaţii de depozitare şi nici logistica de transport al cerealelor.

„Cum vor vinde prin bursă, când oamenii nu au spaţii de depozitare?! Dacă aveau în depozit 100.000 de tone de grâu şi lansau oferta de vânzare era o treabă. Dar aşa, ce zice – am 30 de tone în depozitul meu de la Bucinişu? Sau am 1.000 de tone în câmp, după care vine grindina şi mai rămân cu 200 de tone? Statul trebuia să-i ajute pe oameni să-şi depoziteze recolta. Unde mai pui că nici nu au cu ce să-şi transporte produsele până acolo, pentru că mai toţi au tractoare şi remorci neînmatriculate“, a punctat Popescu.

Bursa de Cereale de la Corabia, singura de acest fel din ţară, va funcţiona în parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri din Bucureşti. Proiectul, început în 2010 şi dezvoltat prin Programul Operaţional Regional REGIO, are o valoare totală de 8,05 milioane lei, din care contribuţia UE este de 2,73 milioane lei, cea a Consiliului Judeţean, de 4,89 milioane lei, restul sumei fiind de la bugetul de stat.

Sumele au fost folosite pentru construcţia şi utilarea sediului administrativ, cu o suprafaţă de 1.019 metri pătraţi, dotarea laboratorului de analiză a cerealelor, realizarea soft-ului bursei şi instruirea personalului.

Fermierii acuză traderii de cereale de constituirea unui cartel în vederea stabilirii unor preţuri derizorii la cereale, decuplate total de la piaţa internaţională. Producătorii au învinuit de asemenea autorităţile române că nu fac nimic pentru a împiedica această situaţie. Agricultorii susţin că li s-au oferit preţuri de 107-108 euro pe tona de grâu, în condiţiile în care grâul se vindea cu 200 de euro la bursa din Milano şi cu 170 de euro la cea din Ungaria.

Fermierii declară că situaţia este determinată de faptul că producătorii deţin doar circa 8% din spaţiile de depozitare a cerealelor, restul fiind ale traderilor. În plus, mulţi producători care lucrează pe credit-furnizor sau au de acoperit rate la credite sau leasing sunt nevoiţi să accepte preţuri derizorii deoarece trebuie să-şi achite facturile imediat după recoltare, fără a mai putea stoca producţia.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email