Afaceri

Batoza MAV treieră acum doar la expoziţii şi în filme

Share

BatozaFabricată în 1920 la Budapesta şi achiziţionată din localitatea Breţcu, judeţul Covasna, batoza MAV poartă acum numărul 679 în inventarul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia.

Grâul este cultivat din cele mai vechi timpuri. Izvoarele istorice atestă că acum nouă milenii s-au realizat primele recolte. Siria, Iordania, Turcia, Armenia şi Irakul sunt ţările unde s-au descoperit dovezi ale cultivării primei specii de grâu.

Aşadar omenirea a avut nevoie de peste opt mii de ani pentru a treiera grâul mecanizat.

Până la apariţia maşinilor de treierat (batozele), treieratul se realiza prin două procedee: batere cu îmblăciul (o unealtă formată din două segmente de lemn rotund, unul din ele mai lung, unite printr-o legătură de piele) sau prin frecare, cu ajutorul unei platforme din lemn sau cu un tăvălug (vălătuc de piatră). În ambele cazuri animalele erau folosite pentru tracţiunea dispozitivelor de treierat.

Curăţirea boabelor de pleavă şi impurităţi se realiza cu ciurul şi prin vânturare. Locul în care se făceau aceste operaţiuni se numea arie.

Prima maşină de treierat a fost inventată de scoţianul Andrew Meikle în 1786, având ca utilitate separarea boabelor de paie şi pleavă în industria morăritului. La scurt timp de la această primă maşină de treierat, un inginer englez s-a folosit de planurile scoţianului şi a realizat primul aparat de treier care separa cerealele prin trecerea snopului între un cilindru rotativ şi o suprafaţă concavă, ambele fiind protejate cu fier.

Aparatul de treier va fi principalul organ de lucru al viitoarelor batoze.

Primele batoze construite realizau numai treieratul cerealelor, separarea boabelor din vraful de seminţe realizându-se cu ajutorul vânturătorilor.

Pentru început batozele şi vânturătorile de cereale erau acţionate manual, prin manivelă, şi aveau dimensiuni mici. Mai apoi batozele au fost perfecţionate. Echiparea lor cu scuturători de paie, site, ventilatoare, dispozitive de alimentare automate şi cu transportoare de boabe, de pleavă şi de paie, au făcut din batoze adevărate uzine.

Acţionarea lor se făcea cu ajutorul animalelor, prin intermediul unor dispozitive care transformau efortul acestora în mişcare de rotaţie cu ajutorul platformelor rulante, cu bandă de alergare (mişcarea de rotaţie se transmitea prin intermediul roţii de curea şi o curea de transmisie) sau a manejului (dispozitiv alcătuit din trans­misii de roţi dinţate care transformă mişcarea circulară în mişcarea de rotaţie a unui arbore care acţiona batoza).

La începutul secolului al XX-lea batozele erau cele mai perfecţionate maşini de treierat. Acţionarea lor se făcea cu ajutorul locomobilelor, a tractoarelor cu abur şi, mai târziu, de tractoare echipate cu motoare cu ardere internă.

După ce combina autopropulsată a preluat rolul batozei, aceasta a devenit o parte din istoria agriculturii. Progresul trece pe linia moartă tot ceea ce devine perimat la un moment dat. Datoria noastră este să nu uităm trecutul şi să-l păstrăm, pe cât posibil, cât mai clar.

Batozele au locul lor în istoria modernă a agriculturii, iar oamenii trebuie să ştie de existenţa lor. Acesta este rolul muzeelor, iar mass-media au menirea de a aduce aminte publicului de existenţa acestora.

La MNA din Slobozia se găseşte batoza MAV restaurată de către specialiştii muzeului. Batoza este în stare de funcţionare, caracterizându-se prin robusteţe, fiabilitate, simplitate, fapt ce îi atestă calităţile de „regină“ a treieratului din perioada interbelică. În demonstraţiile practice la care participă, la diverse târguri şi expoziţii, este unul dintre punctele de atracţie pentru vizitatori.

Tudor CALOTESCU

2 comentarii la „Batoza MAV treieră acum doar la expoziţii şi în filme

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *