Bangkok 84 Impex SRL – o fermă cu fermitate

Cu îndrăzneala specifică tinereții, frații Țone au ales să întreprindă și să producă în vremuri dificile privind nevoile și consumul. Au început cu magazine alimentare și au ajuns astăzi să exploateze câteva mii de hectare lângă București, administrând cu succes una dintre cele mai dinamice ferme din zonă. Deși anii au trecut, fermitatea cu care abordează lucrurile s-a întărit, iar maturitatea administrării afacerii le-a creat o imagine etalon în rândul fermierilor.

Echipa de comunicare a Titan Machinery România își continuă campania cu povești adevărate, relatate de personajele sale principale – dezvoltatorii industriei autohtone. În acest început de an echipa noastră a ajuns în ferma Bangkok 84 Impex SRL, unde a avut onoarea să discute cu domnul Adrian Țone (n.r. – stânga în fotografia alăturată), cel care administrează împreună cu fratele său această fermă (n.r. – dreapta în fotografia alăturată).

Reporter: Care este povestea dumneavoastră și de unde vine numele Bangkok 84 Impex SRL?

Adrian Țone: Sunt asociat împreună cu fratele meu Dorel Țone la această firmă din 1994, de când am început să facem afaceri. Fratele meu a fost fotbalist de performanță, iar în anul 1984 a avut cea mai mare realizare. A fost cu naționala de tineret a României în capitala Thailandei la un turneu de pregătire, unde a ajuns până în finală. Aceasta a rămas cea mai frumoasă amintire ca sportiv și de aceea se numește Bangkok 84. Totul a început cu deschiderea unei rețele de patru magazine alimentare în București, unde am avut în jur de 70-80 de angajați. În anul 2001 ni s-a oferit o oportunitate de a lucra un teren agricol. Astăzi eu am 50 de ani, fratele meu are 56 și lucrăm terenuri în județele Ilfov și Giurgiu, la sfârșitul anului 2019 având aproximativ 3.000 de hectare.

Rep.: Care sunt principalele culturi de pe întreaga suprafață pe care o exploatați?

A.Ț.: Nu sunt foarte multe schimbări de la an la an, noi suntem producători. Lucrăm cu sămânță autohtonă, cum ar fi sămânță de grâu, porumb și floarea-soarelui. Cultivăm grâu pe cca 1.000 ha, rapiță pe cca 1.000 ha, floarea-soarelui pe 500 ha și porumb pe 500 ha. Sunt ani în care mai cultivăm mazăre sau soia, dar cam acestea sunt principalele culturi. Avem și utilaje pentru loturi semincere, mașini de castrat, instalații de irigat, avem un pivot care ne deservește 1.500 ha și un tambur pe care îl folosim mai rar din cauza lipsei de personal.

Rep.: Cum ați ajuns de la magazine alimentare la agricultură?

A.Ț.: Aș numi-o conjunctură. Am cunoscut pe cineva care avea sămânță de floarea-soarelui de vânzare și nu avea putere s-o distribuie. Sămânța avea un preț foarte bun la acea vreme. Deja știam că marile lanțuri de magazine de retail (n.r. hipermarket-uri) vor veni în România și am început să ne orientăm spre distribuție de sămânță de floarea-soarelui în paralel cu magazinele alimentare. În România nu veniseră încă marii producători de sămânță. Apoi, într-un timp foarte scurt am reușit s-o livrăm, iar în toamna aceluiași an, când ne-am dus să ne încasăm banii, am constatat că oamenii nu prea au bani lichizi și nu au ce face cu marfa. În momentul acela ne-am gândit ca, în loc să ne luam banii de la fermierii respectivi, să încercăm să vindem marfa. Pe atunci floarea-soarelui nu se dădea la export, nu erau acești mari traderi de acum și ne-am hotărât să ducem floarea-soarelui la fabrica de ulei. Acolo am fost bine primiți, dar ne-au spus că nu putem fi plătiți cu bani, ci în ulei. Ne-am mulțumit să luăm uleiul și să-l vindem la distribuitori, creându-se un lanț. De la sămânța de floarea-soarelui am ajuns să vindem uleiul către angrosiști. Acest proces s-a derulat timp de doi-trei ani, până în anul 2001.

Rep.: Ce s-a întâmplat după anul 2001?

A.Ț.: Observând că afacerea merge bine, am vândut și șrot de floarea-soarelui, chiar și la export. Am văzut că se creează un mediu de afaceri mai mare și am luat în arendă 600 de hectare în comuna Vidra, satul Sintești. La început am continuat și cu magazinele și cu agricultura, dar trebuie să recunosc că nu am avut rezultate deosebite pentru că rețeaua de magazine ne ocupa foarte mult timp. În 2008 am hotărât că agricultura este afacerea care ne va deschide mai multe oportunități și ne va crea mai multă valoare adăugată. Atunci am renunțat să mai conduc magazinele, am angajat pe altcineva acolo și am ales agricultura. A fost momentul în care am investit în utilaje performante; aveam deja două combine Case IH la mâna a doua. De atunci am început să stau zi de zi pe câmp.

Rep.: Cu ce utilaje ați început să exploatați suprafața agricolă?

A.Ț.: La început am folosit tractoarele românești U650. Apoi, am cumpărat în 2001 un tractor ZTS și o combină Case International 1680, care la momentul respectiv avea zece ani vechime. În 2008, când am crescut de la 600 la 1.200 ha, am luat alte terenuri care nu erau lucrate, erau pârloage, ne-am făcut noi cunoștințe și alte contracte de arendă. Tot în 2008 am ajuns în Belgia și am cumpărat un tractor Case IH 7250 pe care îl am și acum. La vremea respectivă l-am luat cu 4.900 de ore, iar acum are 18.000 și merge foarte bine. Pot să spun că este tractorul care ne-a crescut, care ne-a dezvoltat.

Rep.: Acest tractor l-ați luat în anul 2008, înainte ca Titan Machinery să intre pe piața din România.

A.Ț.: Da, exact. Efectuam mentenanța și achiziționam piese de la Slobozia, care veneau foarte greu. Erau momente când utilajele, fiind foarte vechi, mă duceam de două ori pe zi la Slobozia după piese, cel puțin pentru combinele vechi. Așteptam foarte mult să vină piesele deoarece afacerea cu utilaje agricole nu era dezvoltată ca acum.

Rep.: Apoi în 2011 a intrat Titan Machinery pe piață. Spuneți-ne cum a fost.

A.Ț: Datorită primei colaborări a Titan Machinery cu Agricover, o firmă căreia o să-i mulțumim toată viața, a început parteneriatul cu utilaje noi între firma noastră și Titan Machinery și a fost momentul în care ni s-au deschis alte oportunități. După ce am cumpărat o combină în 2011, imediat am mai achiziționat un tractor de 140 CP și două tractorașe mici de 95 și 105 CP pentru lucrări ușoare. În 2012 am început să luăm tractoarele pe care atunci le consideram mari. Astăzi avem patru combine mari și două combine vechi Case International pe care nu le-am vândut și nici nu intenționăm pentru că sunt un izvor nesecat de piese de schimb. De asemenea, avem zece tractoare Case IH, dintre care două sunt luate la mâna a doua în primii ani (2008-2009); este vorba de Case IH 7250 PRO, căruia pot să-i spun „regele“, pentru că așa a rămas pentru totdeauna (n.r. – în fotografia alăturată) și MX285, care și-a făcut și el treaba.

Rep.: De ce îi spuneți „regele“?

A.Ț.: Îl numesc astfel pentru că este tractorul care m-a propulsat. Este tractorul pe care l-am exploatat zi și noapte, fie în campania de semănat, fie în cea de pregătit. A fost tractorul care a tras, nu s-a stricat. Dovada e că l-am cumpărat acum doisprezece ani și încă funcționează impecabil. Are o vechime totală de douăzeci și unu de ani. Menționez că i-am schimbat o singură dată motorul, pe care l-am comandat de la Titan Machinery România și pe care mi

l-au livrat în 36 de ore. A fost vorba de un motor reman (n.r. remanufacturat în uzinele CNH). Marți la ora patru după-amiaza i-am sunat că mi s-a stricat motorul la tractor. Atunci l-au încărcat de la fabrică și joi dimineața la ora opt l-am găsit pe șofer în curte care mă aștepta cu motorul sigilat, iar la prânz tractorul cu motorul nou era deja pe câmp.

Rep.: Descrieți puțin această colaborare încă de la început, pentru că sunteți unul dintre primii clienți mari ai Titan Machinery.

A.Ț.: Colaborarea cu Titan Machinery România a început în anul 2011, făcând cunoștință la târgul RomAgroTech de la Sindrilița. În 2012 am fost la sediul companiei pentru a comanda piese la combină. La acea dată aveam niște cărți vechi ale combinelor și pentru a face necesarul de piese pentru combine îmi lua vreo 48 de ore, timp în care stăteam cu băieții și ne chinuiam. La început am privit cu scepticism distribuția pieselor de schimb. După zece zile de la plasarea comenzii am confirmat că mi-au venit toate piesele. Am început cu piese de schimb și am continuat cu utilaje, servicii de mentenanță și servicii pentru agricultura de precizie. Pot să spun că m-am dezvoltat odată cu Titan Machinery România. Astăzi am ajuns să am în curte șaptesprezece utilaje Case IH și utilaje tractate achiziționate de la Titan Machinery.

Rep.: Cum a reușit această tehnică să vă atragă atenția și să deveniți un fan?

A.Ț.: La început, când am venit la sediul Titan Machinery să comandam piese, am văzut un tractor foarte mare, cu șenile, cu drapelul SUA vopsit pe el (Quadtrac). Am rămas șocat și am făcut o poză cu el pentru că așa ceva nu am văzut nici în filme. Am postat-o pe Facebook și am scris că acesta este visul meu. După cinci ani visul a devenit realitate, beneficiind de tractorul Case IH Quadtrac 500

(n.r. achiziție 2017 – în fotografia alăturată). Am început să achiziționez tractoare Case IH, interesându-mă și convingându-mă că acestea sunt făcute pentru terenurile grele, foarte bogate în nutrienți. Terenurile noastre sunt exact cum sunt majoritatea în SUA, Rusia, Ucraina, Argentina și Brazilia, unde numai tractoarele mari și grele pot lucra optimizat. Tractoarele americane, față de tractoarele europene, au marele avantaj că sunt grele, au șasiul mare, se mulează bine pe sol și noi avem nevoie de mare putere. Nu poți compara un teren din Ialomița, de exemplu, cu un teren din Germania, unde ai nevoie de un tractor mai puțin puternic.

Rep.: De ce ați ales combinele Axial-Flow?

A.Ț.: În 2001, când a trebuit să recoltăm floarea-soarelui de pe cele 600 ha și discutând cu profesioniștii din acea perioadă, am tras concluzia că trebuie să luăm o combină care nu sparge boabele, pentru că, dacă luăm o combină românească cu căișori, prin batere boabele se puteau sparge sau fisura. Singura combină cu flux axial la vremea respectivă era Case IH. Am plătit 30.000 de dolari pe acea combină la mâna a doua. Când am început să lucrăm cu ea am adus și alte combine să ne ajute la recoltare, având posibilitatea să le comparăm, rezultatele fiind net favorabile rotorului cu flux axial.

Rep.: Din punctul de vedere al service-ului, cum a fost colaborarea?

A.Ț.: Am avut o relație foarte bună pentru că eram puțini clienți Titan Machinery la început. În definitiv, am fost mulțumiți și suntem în continuare. Evident că este loc și de mai bine, dar fiabilitatea utilajelor Case IH, pentru cei care știu să le folosească, este enormă. Eu nu am avut nevoie foarte mult de atelierul de reparații pentru că nu am avut probleme cu utilajele. Am stat și am studiat, am discutat cu specialiștii în tehnologia Case IH și am înțeles cum stau lucrurile, adoptând inclusiv sistemul de lucru din Statele Unite și sistemul No-Tillage. Astfel, înțelegând sistemele agriculturii de precizie integrate pe tractoare, am redus foarte mult defecțiunile. Însă, în momentul când au apărut defecțiuni, am apelat la specialiștii service-ului, aceștia răspunzând cu promptitudine.

Rep.: Cum vă descurcați cu forța de muncă în zonă?

A.Ț.: Ne descurcăm foarte greu, dar nu cu disperare, cum se întâmplă în alte părți, pentru că obișnuim să ne fidelizăm angajații. În fermă, încă din anul 2001 lucrează în continuare cam 70% din totalul angajaților. Nu e ușor, dar deja s-a format o echipă, o familie. Pentru a motiva oamenii, mai ales pe cei care vin de la 80 km de București, am pus la dispoziție două mașini de transport persoane. Bineînțeles că, pe lângă acest beneficiu, am acordat un salariu adecvat și o implicare administrativă totală.

Rep.: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery locali?

A.Ț.: Pentru fiecare am o poveste. Dacă vorbim de Adrian (n.r. Adrian Dinu – manager de zonă Titan Machinery), a lucrat cu brand-ul Case IH înainte să vină Titan Machinery în România. Este un băiat foarte muncitor, foarte implicat în ceea ce face, iar de-a lungul celor 14 ani de când profesează în comerțul cu utilaje s-a remarcat în piață prin profesionalism și corectitudine. Apoi Octavian (n.r. Octavian Matei – manager GPS Titan Machinery) pentru mine este doctorul în materie de automatizare, de gardă în permanență. Îmi răspunde la orice oră și remediem problemele apărute, de multe ori fără ca el să fie în tractor, pe câmp.

Rep.: Ce planuri de viitor aveți?

A.Ț.: În perspectivă dorim să ne dezvoltam mai mult pe verticală și mai puțin pe orizontală, unde deja avem o suprafață mare. Altfel spus, urmărim să creștem producția pe suprafață, să construim instalații de irigat, silozuri de stocat produse s.a. Ne dorim să mai achiziționăm un tractor șenilat pentru că acesta este viitorul. Îmi pare rău că nu toate combinele și tractoarele sunt pe șenile. Dacă aș putea să-mi pun șenile și la mașina mea ar fi senzațional!

Rep.: Ce recomandări aveți pentru colegii dumneavoastră care doresc să-și dezvolte ferma și producțiile pe care le au?

A.Ț.: În opinia mea, ar trebui să aibă grijă cu ce utilaje lucrează, să nu mai lucreze agresiv pământul, să încerce să lucreze numai și numai pe verticală, să încerce pe cât posibil să renunțe la plug, să folosească tractoare cu putere mare, chiar dacă costul de achiziționare și de întreținere este mai mare, dar din mare poți să faci mic, nu și invers. Apoi să încerce să facă cât mai puține treceri pe suprafața de teren, să discute cu vânzătorul de utilaje, cu inginerii agronomi pentru că orice trecere în plus pe teren contribuie la compactarea solului și, în definitiv, la micșorarea producției pe acele zone.

Bogdan CONSTANTIN
PR & Communication Specialist

GALERIE FOTO

[WRG id=9794]

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email