Băncile funciare în Europa. Pe când şi în România?

Ideea reînfiinţării băncilor rurale a fost avansată mai ales în primii ani după Revoluţie.

În concepţia unor analişti, ea putea fi pliată pe actualele locaţii ale CEC BANK, care mai are încă o reţea organizată la nivelul comunităţii rurale. De la o vreme însă, avântul de acum 10-15 ani s-a cam potolit şi se pare că nu este bine.

Olandezii au ţinut să vină la Bucureşti spre a pleda în favoarea înfiinţării unor astfel de instituţii, aducând cu ei nu numai argumente economice şi sociale, dar şi o documentaţie care ar putea să ne fie de mare folos. Vom încerca să prezentăm acea parte a ei care defineşte esenţa şi utilitatea băncilor rurale.

Definiţia bankingului funciar

„Bankingul funciar reprezintă achiziţia structurală şi administrarea temporară a terenurilor în zona rurală de către o agenţie de stat imparţială, cu scopul de a redistribui şi/sau de a da în arendă aceste terenuri în vederea îmbunătăţirii structurii agricole şi/sau realocării terenurilor către un alt scop de interes public general.“

„Teren achiziţionat şi ţinut pentru dezvoltare viitoare.“

Funcţiile bankingului funciar

– Bancă pentru schimbul de terenuri, de obicei în combinaţie cu comasarea terenurilor.
– Bancă funciară pentru dezvoltare, în cazul schimbării funcţiilor.
– Bancă funciară ca instrument financiar.
– Bancă funciară ca mediator în utilizarea terenurilor (transferul folosinţei, nu al proprietăţii).

Banca funciară pentru dezvoltare

– Conexiunea feroviară de mare viteză.
– Amsterdam-Paris (Olanda).

Banca funciară, instrument financiar

Banca funciară Eemland (Olanda)

– Utilizează terenuri proprietate publică supuse condiţiilor de agromediu.
– Pentru menţinerea peisajelor în zone aflate sub presiunea urbană.

Modele – organizare

Diferite tipuri şi scopuri ale băncilor funciare din Europa, în funcţie de context.

Tipuri de organizare:

– Organizaţii corporatiste sau instituţii de stat, în principal în jurisdicţia Ministerului Agriculturii (sau împreună cu alte ministere, precum cel de Finanţe), de exemplu: DLG-BBL/Olanda.
– Întreprinderi de stat în subordinea Ministerului Afacerilor Rurale/Dezvoltării Rurale, de exemplu: Fondul Terenurilor Statului/Lituania.
– Societăţi pe acţiuni sub supraveghere guvernamentală, de exemplu: SAFER/Franţa.
– Societăţi pe acţiuni, de exemplu: Terrafund/Bulgaria.

Scopuri:

– Sprijin larg pentru dezvoltarea durabilă a terenurilor.
– Facilitarea schimbului folosinţei terenurilor.
– Îmbunătăţirea generală a condiţiilor agricole.
– Promovarea pieţei funciare şi a proiectelor de comasare a terenurilor.
– Crearea şi îmbunătăţirea structurii fermelor familiale.
– Restructurarea, privatizarea şi administrarea proprietăţilor statului.

Notă

În numărul viitor al revistei vom publica a doua parte a studiului de faţă. El se referă la experienţa unor ţări europene în materie de bănci funciare, la instituţiile de stat implicate, precum şi la strategiile de management al terenurilor. Un capitol aparte îl reprezintă societăţile pe acţiuni aflate sub supravegherea statului, cu referire directă la cele din Franţa.