fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Cadastrul agricol, ideal pe hârtie, dezastruos în teren

Share Button

Tema loturilor agricole fragmentate, deosebit de spinoasă în ţara noastră, a fost dezbătută de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în parteneriat cu Ambasada Olandei la Bucureşti şi Camera de Comerţ Olandeză-Română, reprezentate la cel mai înalt nivel de ministrul Valeriu Tabără, de ambasadoarea Tanja van Gool şi, respectiv, de preşedintele Peter de Ruiter.

O fi doar neprofesionalismul?

Valeriu Tabără a mulţumit oaspeţilor şi a amintit buna colaborare cu Olanda la elaborarea unor proiecte în anii ’90. Apoi, s-a referit la problemele cadastrale.

„Cadastrul face obiectul unor discuţii de la nivelul structurilor profesionale şi locale la cele politice, inclusiv în guvern. Cadastrul, intabularea, clarificarea proprietăţii reprezintă priorităţi absolute. Din păcate, după 20 de ani, încă nu am reuşit să încheiem aceste proceduri“, a declarat ministrul, atrăgând atenţia asupra unui domeniu incapabil până acum să înregistreze toate terenurile şi pe proprietarii lor.

Performanţa, în trei cuvinte

Tanja van Gool, ambasadoarea Olandei, a vorbit despre potenţialul olandez şi cel românesc în domeniul agricol şi buna colaborare dintre cele două state. De asemenea, a enumerat cele trei elemente – numai trei – care stau la baza unei agriculturi performante: tehnologie, bani şi suprafeţe mari de teren, nu fragmentate!

„Fermele din România trebuie să urmeze tendinţa din Uniunea Europeană. De aceea, e necesar să se găsească o posibilitate de comasare a terenurilor“, a spus Excelenţa Sa.

Paradoxul românesc

„România deţine cele mai mari ferme din Uniunea Europeană, ce-i drept numai vreo patru sau cinci, dar şi cele mai multe ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă“, a afirmat Elena Mierlea, director la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Ponderea cea mai mare o reprezintă tocmai fermierii cu suprafeţe cuprinse în intervalul

1-5 ha, indiferent de campania de sprijin. Însă se întrevede o mărire, ce-i drept timidă, a suprafeţelor din fermele mai mari, odată cu reducerea celor mai mici. De exemplu, fermele cu 1-5 ha însumau 2,4 milioane ha în campania din 2007 şi 2,09 milioane ha în 2010.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în ceea ce priveşte numărul de fermieri. În perioada 2007-2010 s-a constatat o scădere a numărului de solicitări la plata pe suprafaţă, de la 1,23 de milioane în 2007 la 1,09 milioane anul trecut. În cazul fermelor cu 1-5 ha, numărul fermierilor s-a redus de la 1 milion la 879.380, iar al celor cu mai puţin de un hectar, de la 4.961 la 1.663.

Şeful cadastriştilor vorbeşte în dodii

După „bobârnacul“ primit din partea ministrului, Mihai Busuioc, directorul general al Agenţiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a încercat să dreagă busuiocul în expunerea „Capitalizarea terenurilor agricole, prioritate ANCPI“. A început prin a-şi lăuda „ograda“ şi a vorbit despre cum proprietatea poate fi un capital pus în valoare de sistemul de evidenţă a proprietăţii. Totodată, a citat din Raportul Băncii Mondiale (Doing Business 2010 Romania), conform căruia „România a reuşit să progreseze într-un singur domeniu, înregistrarea proprietăţilor, urcând în clasamentul Doing Business 20 de poziţii.“

În continuare, Busuioc a ameţit auditoriul cu misiunea ANCPI sau cu statistici interne şi europene deja cunoscute.

Apoi, s-a plâns că legile proprietăţii se aplică greu, din cauza „lipsei de implicare a comisiilor locale în îndeplinirea atribuţiilor legale şi a lipsei specialiştilor în cadrul serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură“. Mai mult, în opinia sa, în procedura de emitere a hotărârilor de validare, comisiile judeţene nu-şi respectă atribuţiile legale.

O dezvăluire senzaţională

Domnul Busuioc susţine că, în prezent, există o serie de impedimente în realizarea unei baze de date exacte şi complete a proprietăţii imobiloare, cum ar fi mai multe titluri de proprietate, eliberate în baza legilor de reconstituire a proprietăţilor, pentru aceleaşi suprafeţe de teren şi aceiaşi beneficiari, precum şi titluri de proprietate suprapuse pe acelaşi amplasament, cu proprietari diferiţi.

Mihai Busuioc a dezvăluit că domeniul public şi privat al statului nu este delimitat, măsurat şi înscris în cartea funciară.

„Este necesară înregistrarea terenurilor aflate în domeniul public şi privat al statului, ca premisă pentru crearea băncii funciare în România“, a afirmat directorul general al ANCPI.

Ghici ce înseamnă cadastru?

O bună parte a expunerii lui Busuioc s-a referit la soluţii pentru rezolvarea deficienţelor. Din rândul acestora, menţionăm doar modificări legislative prin care să se stabilească drepturile de proprietate, întinderea acestora, identificarea proprietarilor şi interzicerea dezmembrării terenurilor agricole în anumite condiţii, stabilite în colaborare cu specialiştii din agricultură, precum şi consolidarea fermelor prin restricţii legislative şi stimulente financiare, fiscale.

Vorbe, vorbe, vorbe! Însă nu am auzit nimic despre soluţii care să ducă la comasarea terenurilor!

După toată prezentarea stufoasă, directorul revistei Lumea Satului, Ion Banu, a pus o întrebare nevinovată, care a născut furtună: „În câte localităţi sau judeţe din România este realizat cadastrul, în acest moment?“

În locul unui răspuns coerent, directorul general al ANCPI a dat din colţ în colţ, ba că nu înţelege întrebarea, ba că ce se înţelege prin cadastru. „Eu nu înţeleg ce înţelegeţi dumneavoastră prin cadastru“, s-a exprimat brutal Busuioc, după care s-a lansat în înşiruirea unor fraze fără noimă, care nu aveau nimic în comun cu întrebarea pusă. A trebuit să intervină ministrul, pentru a-i opri debitul verbal. Fără comentarii!

Lecţia olandeză

Una dintre cele mai interesante prezentări – legată direct de băncile funciare, care ar putea fi un instrument de comasare a terenurilor – a fost făcută de Frank van Holst, de la Serviciul pentru Managementul Terenurilor şi al Apelor (DLG), o agenţie guvernamentală din cadrul Ministerului Afacerilor Economice, Agriculturii şi Inovaţiei din Olanda.

„Banking-ul funciar urmăreşte un fel de schimb de terenuri, de obicei în combinaţie cu comasarea lor, tocmai pentru a rezolva problema fragmentării şi mărirea suprafeţelor. Aşadar, o primă funcţie ar fi medierea pe piaţa funciară.

De asemenea, banca funciară are rol de dezvoltare, pentru că foloseşte terenul şi pentru a-i schimba funcţiile. Deci, putem spune că are rol de instrument financiar şi de mediator în utilizarea terenurilor. Aici vorbim de transferul folosinţei, nu al proprietăţii“, a afirmat expertul olandez. Domnia sa a arătat cum băncile funciare se implică în diferite proiecte majore. De exemplu, o astfel de bancă s-a ocupat de comasarea terenurilor agricole, prin cumpărarea – nu expropriera – unor loturi de pe piaţă. Acestea sunt date fermierilor sau li se schimbă destinaţia, pentru dezvoltarea infrastructurii, cum a fost cazul realizării conexiunii feroviare de mare viteză Amsterdam-Paris. Totodată, pot fi supuse condiţiilor de agromediu, pentru menţinerea peisajelor în zone aflate sub presiunea urbană.

În situaţia menţinerii terenurilor agricole, se urmăreşte prevenirea abandonului acestora, în principal prin promovarea transferului drepturilor de folosinţă.

ADS, posibilă bancă funciară?

Valeriu Tabără a afirmat că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) s-ar putea transforma în bancă funciară, care să negocieze şi să cumpere terenuri agricole, în vederea comasării. Există deja şi iniţiative legislative în acest scop. „Putem să reorganizăm ADS, pentru a deveni un actor pe piaţa terenurilor agricole, un depozitar a tot ceea ce înseamnă fond funciar. Am putea porni de la patrimoniul actual, de 400.000 ha, proprietate publică a statului“, a spus ministrul.

Adrian Rădulescu, secretar de stat la MADR, a precizat că ADS nu va face afaceri cu terenurile agricole, nu le va exploata, ci le va cumpăra pentru comasare. Pentru ca ADS să devină o bancă funciară, mai trebuie câteva drepturi în legislaţia românească, respectiv dreptul de preemţiune în cazul cumpărării terenurilor agricole, al arendaşului şi vecinilor din zonă, ulterior şi dreptul de preemţiune al statului.

„Fără un credit funciar, acest sistem nu poate funcţiona, pentru că fermierii români sunt săraci. Noi am pregătit legislaţia în acest domeniu, dar din păcate, de multe ori, decizia nu este una tehnică, ci una politică, pentru a putea aplica astfel de instrumente. Trebuie să avem însă şi o lege a creditului funciar pentru că fermierii sunt decapitalizaţi“, a adăugat Rădulescu.

Traian DOBRE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.