cemrom doloflor

Agricultura germană, o forţă mondială care vine din urmă

Share Button

Date generale

– Situată în partea central-nordică a Europei.
– Climă temperat-continentală în sud şi maritimă în nord.
– Reţea hidrografică foarte densă.
– Suprafaţa totală – 34,9 mil. ha.
– Teren agricol – 17,0 mil. ha (53,75% din suprafaţa totală).
– Teren arabil – 11,9 mil. ha (33,1% din suprafaţa totală).
– Păduri – 10 mil. ha (30,7% din suprafaţa totală).
– Populaţia totală – 82,36 milioane.
– Populaţia activă – 43,54 milioane.
– Populaţia activă agricolă – 1 mil. (2,8% din populaţia activă).
– După 1990 s-au unit două sisteme de agricultură:

Două sisteme de agricultură

În vest există o agricultură intensivă, specializată şi cu performanţe deosebite.

În est predominante sunt exploataţiile de mari dimensiuni constituite de un tip cu agricultură extensivă, care până la unificare era net inferioară din punctul de vedere al performanţei.

Tipurile de exploataţii

– Exploataţiile agricole cele mai răspândite sunt fermele familiale, specializate, care practică producţia intensivă, folosind puţină forţă de muncă (1-2 persoane/exploataţie).

– Suprafaţa medie a unei exploataţii este de 19,5 ha, cu tendinţă de creştere.

– Majoritatea fermierilor au vârsta peste 50 de ani, fără speranţe reale de întinerire.

– Se dezvoltă exploataţiile agricole ecologice.

– Se dezvoltă exploataţiile agricole de tip industrial, în mod deosebit cele de creştere a porcilor şi a păsărilor, iar în zona montană cele producătoare de lapte.

– Dotarea tehnică este foarte bună şi mecanizarea excesivă.

– După 1980 s-a trecut la utilizarea colectivă a maşinilor după modelul austriac.

Sprijinul statului

– Statul a susţinut permanent agricultura, dar în mod deosebit după 1990, când infuzia de capital în sectorul agricol al celor cinci landuri din est a fost masivă.

– Statul îşi manifestă interesul şi prezenţa în agricultura germană prin programele guvernamentale pe care le promovează:

– încurajarea unei agriculturi biologice, care are ca scop protejarea sănătăţii populaţiei, a resurselor naturale, evitarea poluării solului, a apei potabile şi a aerului, evitarea dispariţiilor speciilor şi a contaminării produselor agricole;

– calitatea produselor;

– cercetarea ştiinţifică, în vederea descoperirii de noi metode naturale de combatere a dăunătorilor şi a bolilor şi de obţinere a unor hibrizi rezistenţi, performanţi, cu o calitate biologică superioară.

Prof. univ. dr. Ioan Alecu

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *