Agricultură bio la marginea Bucureştiului

Întoarcerea la natură este una dintre tendinţele vieţii cotidiene, fie că vorbim despre revenirea în locurile natale sau la îndeletnicirile de odinioară. Veridicitatea acestor vorbe este validată şi de către Marin Dumbravă, unul dintre fermierii renumiţi de pe piaţa internă a legumelor bio.

De la aviaţie la agricultură

După o activitate îndelungată într-un domeniu disciplinat, Marin Dumbravă, fost inginer în aviaţie, a ales să intre în branşa agricultorilor. Aflată la marginea Bucureştiului în comuna Joiţa din judeţul Giurgiu, suprafaţa arabilă de aproximativ 1 ha a devenit locaţia fermei pentru cultivarea legumelor bio.

Totul a pornit de la ideea cultivării acestora pentru bucătăria familiei; de aici şi până la demararea unei afaceri nu a fost decât un singur pas. Plecând de la achiziţionarea unui teren, pentru a avea ocupaţie atunci când se va retrage din activitate, teren care nu era folosit, lăsat pârloagă cum se spune, el a plantat o serie de legume, printre care morcovi, păstârnac sau ardei pentru a verifica dacă se poate face agricultură şi, dacă da, ce fel de agricultură.

Demarând cultivarea legumelor pentru strictul necesar al familiei, proaspătul agricultor nu a îngrădit terenul, fapt pentru care recolta a devenit masa animalelor din vecini, după cum povesteşte amuzat. Astfel, ideea trecerii de la grădina gospodărească la înfiinţarea unei afaceri s-a născut după prima recoltă: „Am văzut că legumele creşteau sănătos şi acesta a fost primul semn că solul este bun, sănătos, că se poate face agricultură. Anul următor am îngrădit terenul, am plantat pomi fructiferi, fructe de pădure, viţă-de-vie şi legume“, precizează ing. Marin Dumbravă.

Recolte din primăvară şi până în toamnă

La fel ca şi în cazul agriculturii tradiţionale, şi în cazul agriculturii bio există culturi din primăvară şi până în toamnă. Astfel, în primăvară se pot găsi în cadrul fermei mai multe legume de sezon, printre care: salată, ceapă verde, usturoi verde, spanac, cicoare şi andive. Însă, până în toamnă recolta de legume este mult mai variată: roşiile, ardeii, vinetele, dovlecelul, castraveţii, dovleacul plăcintar sau plantele condimentare fiind doar o parte dintre legumele care pot fi achiziţionate.

Dacă pentru legume sămânţa este adusă, în cea mai mare parte, din străinătate, sămânţa pentru plantele condimentare provine din mediul intern, păstrându-se tradiţionalismul. „De cele mai multe ori, sămânţa mi-o păstrez singur, mi-o recuperez din culturi, iar o altă parte din sămânţă o cumpăr, cu aprobarea Organismului de inspecţie şi certificare, de la staţiunile de cercetare legumicolă din ţară, cum ar fi cele de la Bacău sau Buzău“, aminteşte ing. Marin Dumbravă.

Recolte inedite: kale, măcriş şi mangold

Caracteristicile meseriei s-au transmis şi în noua afacere, fapt pentru care fermierul s-a hotărât să investească pentru a face performanţă. Astfel, în cel de-al doilea an el a plantat, pe lângă soiurile alese pentru prima cultură, pomi fructiferi, fructe de pădure şi viţă-de-vie. În încercarea sa de a se dezvolta, fermierul a introdus şi culturi mai puţin întâlnite în piaţa românească: kale, mangold şi măcriş.

„Unele culturi care nu sunt folosite la noi în ţară sunt folosite, cu succes, în alte ţări, mai ales în America şi în Canada. Atunci am cumpărat seminţe organice chiar din America, Anglia sau Germania. De exemplu, am introdus kale, o legumă din familia verzei care are nişte calităţi fantastice, aflându-se pe locul doi, după ardeiul roşu, în conţinutul de antioxidanţi, şi conţine fier şi calciu. La fel mangoldul are proprietăţi apropiate de ale spanacului. Mangoldul, o legumă din familia sfeclei roşii, cea mai folosită legumă în timpul Imperiului Roman, a fost preluat de către romani din Babilon. Mangoldul este o legumă tradiţională în Italia şi foarte mult folosită în Occident. Atunci de ce să nu beneficiem şi noi de ele? La fel am introdus şi iarba grasă care conţine mult omega 3“, adaugă ing. Marin Dumbravă.

Aşadar, agricultura bio nu se bazează doar pe cultivarea produselor cu o căutare amplă pe piaţa naţională, ea poate implementa şi soiuri care nu se găsesc la tot pasul pe tarabele pieţelor sau pe rafturile supermarketurilor. Exemple de legume cultivate la microferma Biodumbrava îmbogăţesc posibilităţile de achiziţionare a celor care preferă să gătească folosind produse pentru o alimentaţie sănătoasă.

Culturi bio, tratamente bio

Provenienţa legumelor de pe piaţa internă creează adeseori discuţii aprinse: De unde vin legumele? Cu ce sunt tratate? Ce proprietăţi or mai avea? Sunt doar câteva dintre întrebările ridicate de către consumatori. Alimentele bio trebuie verificate şi acreditate pentru a avea certitudinea că nu s-au folosit substanţe chimice.

Agricultura presupune atenţie sporită în ceea ce priveşte tratamentele folosite. În cazul agriculturii bio se impune folosirea tratamentelor naturale care să nu schimbe proprietăţile culturilor. Astfel, tratamentele folosite la microferma Biodumbrava provin din extracte de plante, plante care se cultivă fie la fermă, fie în împrejurimi şi nu sunt stropite cu pesticide.

Vizitarea fermei, incursiune în lumea bio

„Hrana să îţi fie medicament şi medicamentul … hrană.“ – Hipocrate – este una dintre zicalele care întâmpină clienţii care vizitează site-ul microfermei, una dintre preocupările acesteia fiind producerea de legume şi fructe sănătoase. Un trai bun este dat şi de alimentaţie, iar acesta este unul dintre principiile pe care funcţionează afacerea Biodumbrava, principiu amintit clienţilor la tot pasul.

Cei care vizitează microferma se pot convinge de faptul că tipul de agricultură practicat este unul bio. „Eu le spun: nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, nici ce se spune sau se scrie despre mine, veniţi şi vă convingeţi. Cel care vine şi vede un muşuroi de pământ de la cârtiţe sau buruieni pe lângă legume va şti că pământul nu este chimizat.“

Planuri de extindere

Microferma bio a presupus o investiţie de aproximativ 100.000 de euro, însă o astfel de investiţie nu aduce profit imediat, după cum declară şi proprietarul. „Dacă eşti corect, onest nu ai cum să ai venituri dintr-o dată, este imposibil, trebuie să ai bani că să investeşti şi după aceea să-ţi recuperezi investiţia, iar banii pe care îi câştigi să îi aloci dezvoltării, altfel nu ai cum.“

De la aşezatul alimentelor proaspete pe masa familiei, Marin Dumbravă a ajuns la dezvoltarea unei afaceri ce urmează a fi extinsă prin achiziţionarea altor terenuri pentru a putea avea suport şi din partea statului.

Loredana Larissa SOFRON