Acasă la cei care produc cei mai buni virşli din lume

– Cum şi când a început afacerea societăţii pe care o patronaţi, domnule Alba Florean?

– Totul a pornit în anul 1993, prin fabricarea virşlilor tradiţionali (care sunt cârnăciori din carne de oaie şi porc specifici zonei Bradului), după o reteţă adusă de un „vişlar“ bătrân. Afacerea a funcţionat foarte bine încă de la început deoarece ne-am remarcat prin calitatea deosebită a virşlilor, având o cerere foarte mare. Din 1994 am înfiinţat SC Lorialba Prest SRL pentru a putea beneficia de facilităţile fiscale ale vremii şi pentru a demara investiţii pentru tehnologizarea liniei de producţie, crescând astfel în capacităţi de producţie şi lărgind totodată gama de produse.

– Fiind vorba de un unicat naţional, bănuim că aţi mers la un câştig sigur.

– Având în vedere că am început activitatea prin producţia unui produs tradiţional virşli, care ne-a şi consacrat foarte rapid pe piaţă, era şi firesc să respectăm ceea ce ne-a creat şi să continuăm să fabricăm produse tradiţionale, care sunt şi naturale. Decizia de a produce mai multe produse tradiţionale naturale s-a luat şi în speranţa că, românul se va deştepta din bezna culinară în care bâjbâie, renunţând la chimicalele, conservanţii şi aditivii pe care-i mănâncă zi de zi. La ora actuală producem 21 de sortimente, toate înregistrate. Materia primă adevărată, care nu este îngrăşată forţat cu substanţe specifice, este greu de procurat s-au aproape imposibil.

– Care este istoria produsului virşli?

– Virşli sunt cârnăciorii aceia subţiri, pe maţ de oaie, care sunt făcuţi din carne de oaie şi porc, după reţete din Ţara Zarandului (zona Bradului), transmise din moşi-strămoşi. Reţeta noastră este moştenită de la un „vişlar“ din zonă şi are o vechime de 190 de ani. Unul dintre secretele virşlilor este afumarea, care se face dintr-un lemn ce creşte numai în zona Bradului şi doar într-un anumit fel. În primul rând, virşli trebuie protejaţi ca reţetă şi marcă pe plan internaţional.

Promovarea lor trebuie să se facă la nivel naţional prin participarea la târgurile şi expoziţiile de profil. Un aspect foarte important îl constituie faptul că virşli este un cârnăcior care se consumă doar fiert. Noi facem deja eforturi financiare deosebite la nivel naţional, încă de anul trecut, prin participarea la expoziţii prin intermediul Oficiului pentru Produse Tradiţionale şi al Ministerului Agriculturii… Dezamăgirea cea mai mare este faptul că diverşi producători fabrică acest produs ca o proastă imitaţie, dar foarte ieftin ca preţ, impresionând doar prin denumire şi determinând consumatorul să nu mai încerce adevăratul produs pe care îl fabricăm noi de fapt.

– În ce manieră vă promovaţi produsele?

– De-a lungul anilor am simţit nevoia unei identităţi în piaţă, astfel am conceput împreună cu echipa mea brandul ALPIN, care identifică şi remarcă produsele noastre şi în prezent pe pieţele din Transilvania şi Banat. Produsele sunt promovate direct de către oamenii noştri în piaţă, prin media şi în ultima perioadă din ce în ce mai mult prin expoziţii cu vânzare, unde facem şi degustări publice.

–  Nu vă pot răspunde decât cum este piaţa românească, deoarece pe cea europeană noi nu avem voie din cauza interdicţiei de pestă porcină; să vedeţi ironie… importăm porcul de la ei şi nu le putem da înapoi produse că riscă să ia pesta porcină prin procesul de fabricaţie românesc… Piaţa românească a produselor tradiţionale este novice, tulbure şi needucată. Sunt puţini consumatorii care caută produsele tradiţionale, neavând conştiinţa faptului că acestea sunt naturale şi „adevărate“.

– Care au fost dificultăţile majore pe care le-aţi întâmpinat?

– Principalele dificultăţi sunt legate de abatorizare şi de lipsa unor reglementări legislative care să protejeze producătorii, nu să-i jecmănească din toate direcţiile.

– Cum s-a modificat strategia societăţii, acum după intrarea în UE? Cum vedeţi evoluţia acesteia?

 – Strategia companiei nu s-a modificat deoarece păstrăm aceleaşi tradiţii şi respectăm aceleaşi reţete. Sunt convins că societatea noastră va intra pe piaţa europeană în viitor, iar produsele noastre vor impresiona consumatorii europeni.

 – Cum estimaţi evoluţia pieţei produselor tradiţionale?

– Piaţa cărnii în 2009 prezintă o stagnare, chiar o uşoară recesiune, şi nu atât din cauza cererii cât din cauza firmelor care se închid. Piaţa produselor tradiţionale este în ascensiune

–  Cum este piaţa românească de produse tradiţionale în comparaţie cu pieţele externe?

 Clement LUPU