2011 în legumicultură – producţii bune, E. coli şi bani puţini

Chiar dacă producţiile de legume au fost bune în 2011, agricultorii nu se pot lăuda cu profituri mari. Lipsa subvenţiilor, preţurile mici de vânzare, dar şi epidemia E.coli au fost principalele probleme care le-au dat bătăi de cap. În atare condiţii nu mai miră pe nimeni faptul suprafeţele cu legume se reduc de la an la an.

Piaţa are dreptate tot timpul

„Din punctul de vedere al producţiei, 2011 a fost un an bun, însă ca operare a pieţei a fost sub orice critică. Am vândut în orb, nu am valorificat produsele la un preţ bun“, afirmă Liţu George, un producător de legume din Călăraşi.

La ceapă, de exemplu, dacă anul trecut preţul obţinut pe kilogram era 0,8-1 leu, în 2011 de-abia a primit 0,4-0,5 lei, în condiţiile în care intermediarii fac jocurile pe piaţă, iar contractele cu supermarketurile sunt „înrobitoare“.

„Piaţa are dreptate tot timpul. Dacă oferta e mai mare decât cererea, preţurile se duc în jos“, spune Liţu. Şi atunci de ce să te mai mire că intermediarii dau 0,6 lei pe kilogramul de morcovi, cum s-a întâmplat în cazul său, iar în supermarketuri îi găseşti cu 1,6 lei pe kilogram.

Liţu a avut producţie bună în acest an la morcovi (80 de tone la hectar), dar şi la fasole păstăi (10-12 tone la hectar), produse pe care le livrează pentru sistemul industrial. Morcovii ajung la Tymbark, iar fasolea la fabricile de conserve.

„Fasolea păstăi este o cultură rentabilă, în condiţiile în care într-un interval de 65 de zile obţinem o producţie de 10 tone la hectar, ceea ce presupune un câştig de circa 3.000 de lei la hectar“, susţine Liţu. Cu o condiţie însă, să ai parte de un partener serios şi de utilajele necesare pentru recoltare la momentul potrivit, pentru că tot procesul nu durează mai mult de 3-4 zile.

Contracte nerespectate

Pentru mulţi dintre producători, nerespectarea contractelor de către procesatori rămâne în continuare o mare problemă, mai ales dacă este vorba de un an cu producţie bună.

„Am avut un contract de livrare tomate pentru o cantitate de 1.000 tone către un procesator. Pur şi simplu n-au venit să le ridice, pentru că nu voiau să ne dea 0,5 lei pe kilogram – cum stabilisem iniţial –, ci doar 0,2 lei pe kilogram. Au încercat să profite la maximum de faptul că a fost producţie bună“, spune Marinela Van de Waart, reprezentanta societăţii Horti Group Sadova.

Aceasta susţine că nici grupurile de producători nu au mai mult succes când vine vorba de realizarea de contracte serioase cu reţelele de magazine.

„Nu te poţi baza pe ei. Au preţuri diferite pentru marfa care vine din import şi cea de la noi, deşi de multe ori este vorba de acelaşi sortiment“, spune Marinela Van de Waart.

Suprafeţe în scădere

Suprafeţele cultivate cu legume în câmp şi solarii

s-au redus în acest an cu circa 20.000 ha faţă de 2010 până la un nivel de 215.000 ha. Producţia s-a ridicat la 3.021.200 de tone, în scădere cu 130.000 de tone, raportat la anul anterior, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cel mai mare recul a fost înregistrat la varză, circa 13.000 de hectare.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, România dispunea în perioada ianuarie-octombrie 2011 de o suprafaţă de 42.900 ha de tomate de pe care s-a obţinut o producţie de 726.000 de tone, ceea ce înseamnă o diminuare de 60.000 de tone comparativ cu 2010. La ceapă, suprafeţele cultivate s-au ridicat la 32.200 ha, suprafaţă aproximativ egală cu cea de anul trecut, de pe care a fost oţinută o producţie de 395.000 de tone. România mai dispunea şi de 18.400 ha de ardei, cu o producţie de 236.000 de tone. În ceea ce priveşte cartofii, suprafeţele cultivate au înregistrat o scădere de circa 30.000 ha, până la 211.700 ha, de pe care au fost recoltate 3,4 milioane de tone.

Banii ajung greu la destinaţie

Deşi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, anunţa încă din luna septembrie că Guvernul va vira 3,7 milioane de euro – bani proveniţi de la UE – în conturile producătorilor locali afectaţi de E.coli, la sfârşitul lunii noiembrie banii nu ajunseseră la destinaţie, după cum susţine Mircea Croitoru, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Legume şi Fructe. Acesta se mai plânge şi de evaziunea fiscală din domeniu, estimată pentru acest an la circa un miliard de euro.

De fondurile europene ar fi trebuit să dispună un număr de şase producători români, la care se adaugă alţi şase producători individuali.

La nivelul UE, valoarea sumelor alocate pentru despăgubirea fermierilor se ridică la circa 227 milioane de euro. UE încearcă să reducă pierderile agricultorilor prin plata a maximum 50% (70% pentru membrii organizaţiilor de producători) din preţul pe care îl primeau aceştia în iunie, când a izbucnit epidemia.

Banii au fost repartizaţi către state precum Spania – 70,9 milioane de euro, Polonia – 46,3 milioane de euro, Italia – 36,6 milioane de euro, Olanda – 27,1 milioane de euro, Germania – 16 milioane de euro, Portugalia – 5,2 milioane de euro, Belgia – 3,6 milioane de euro şi Franţa – 1,6 milioane de euro.

România, în statisticile Eurostat

La nivel european, cea mai mare pondere în producţia de legume au avut-o în 2010 tomatele – circa 16,8 milioane de tone, morcovii – 5,3 milioane de tone, ceapa – 5.4 milioane de tone, potrivit datelor Eurostat. România a avut o producţie de 382.000 tone de tomate, 115.000  tone de morcovi şi 217.000 tone de ceapă, mai mult decât ungurii – 132.000 tone de tomate, 62.000 tone de morcovi şi 44.000 tone de ceapă, dar mai mică totuşi faţă de polonezi – cu 678.000 tone de tomate, 815.000 tone de morcovi şi 583.000 tone de ceapă.

Ioana GUŢE