Zootehnia, ca şi cum nu ar fi fost

Dacă în anii trecuţi zootehnia reprezenta sarea şi piperul în cadrul Târgului IndAgra, anul acesta lucrurile nu au stat deloc aşa. De fapt, după vizitarea pavilioanelor zootehnice am putea spune că această ramură a fost aproape absentă. Prima raţiune care poate explica această stare de fapt este că efectul crizei economice mondiale se resimte destul de serios şi în rândul crescătorilor de animale din ţara noastră, puţini fiind cei care să-şi mai permită luxul de a închiria un pavilion expoziţional la Romexpo.

O altă teorie depăşeşte oarecum sferele economice şi atinge un subiect foarte delicat şi care ne este cunoscut tuturor: nemulţumirile fermierilor sunt multe, fiind în mare parte legate de lipsa unei implicări concrete a autorităţilor în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

De menţionat este că, asemeni anului anterior, sectorul ovin a fost cel mai bine reprezentat atât prin exemplare pentru carne, dar şi lapte. Printre rasele expuse aici s-au numărat Merinosul de Palace, Raţcă, Turcană, dar şi rase importate, precum Île de France. Sectorul taurine a fost prezent doar prin ferma de taurine pentru carne Lucos, din judeţul Suceava. 

Dacă anul trecut vizitatorii au putut admira exemplarele impozante de tauri şi vaci aparţinând societăţii TCE Trei Brazi, în cadrul târgului de anul acesta nu ne-a mai fost dat să vedem aceste valoroase exemplare

Cert este că, analizând obiectiv şi în ansamblu actuala stare a zootehniei, putem privi absenţa ei de la un târg economic de o asemenea amploare ca o lecţie din partea celor care ne pun mâncarea pe masă.

În ceea ce priveşte sectorul de creştere a cailor, anul acesta iubitorii de cabaline au putut admira aici exemplare superbe de cai folosiţi cel mai adesea în concursurile ecvestre. Un amănunt demn de amintit este că în acest pavilion au expus doar proprietari particulari, caii aparţinând Romsilva fiind absenţi.

Semne îmbucurătoare dinspre avicultură

Există totuşi şi aspecte din cadrul târgului menite să ne readucă speranţa. Am putea spune că imaginea zootehniei a fost salvată de prezenţa notabilă a uneia dintre cele mai prospere, dacă nu chiar singura, ramuri a acestui sector, şi anume avicultura.

Ca şi anul trecut, pavilioanele expoziţionale destinate ei au încântat privirile vizitatorilor cu o diversitate de păsări rare precum raţe, porumbei, găini, curci, fazani şi gâşte. Un aspect foarte important este că anul acesta imaginea aviculturii a fost oarecum întregită. Spunem asta pentru că, alături de producă­torii privaţi veniţi aici din aproape toate colţurile ţării, s-a aflat şi unul dintre marile complexe avicole şi, în egală măsură, una dintre societăţile impozante de pe piaţa produselor avicole, şi anume Avicola Bucureşti.

Salonul produselor tradiţionale a fost neîncăpător

Un sector foarte important, atât prin numărul de vizitatori pe care l-a atras, dar şi prin semnificaţia deosebită pe care o are, a fost cel de prezentare a produselor tradiţionale româneşti. Ca şi anul trecut, cei veniţi să ne încânte privirile şi gusturile nu au fost marii procesatori care se bucură deja de recunoaştere pe piaţă, ci micii producători. Aceştia au venit pentru a ne delecta cu brânzeturile româneşti naturale, şuşăniţa bănăţeană, cârnaţii făcuţi în coajă de brad, caş afumat, pastrama de oaie, pită în ţăst.

Acestea sunt doar câteva dintre delicatesele prezentate la târg. Şi pentru că toate acestea merg cu o băutură bună, de la târg nu au lipsit pălincarii. Cei care au dorit să încerce ceva tare, dar sănătos, au putut gusta un sortiment diversificat de palincă din cireşe, de fructe de pădure şi răchie bătrână. În câteva cuvinte nu putem decât să spunem că pavilionul produselor tradiţionale româneşti era aproape neîncăpător, semn că bucureştenii nu sunt străini de conceptul de produs tradiţional şi că erau dornici să deguste bunătăţile cu care veniseră ţăranii.

(Laura Dobre)