fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

IndAgra Farm, în dizgraţia guvernanţilor

Share Button

art11-indagraDespre ediţia a XIV-a a celui mai reputat târg agricol românesc părerea celor care i-au călcat pragul, deopotrivă expozanţi sau vizitatori, a fost unanimă: IndAgra nu mai e ce a fost odată şi nici nu mai are cum să fie! Marea schismă care s-a produs în urmă cu câţiva ani între cei din industria alimentară şi între distribuitorii de maşini agricole care şi-au făcut propriile expoziţii a lăsat în urmă o manifestare naţională stearpă, fără câteva elemente de bază care cândva i-au adus notorietate.

Mai mult, anul acesta, sub pretextul crizei financiare, Ministerul Agriculturii, în frunte cu „Excelenţa sa Radu Berceanu“, invitatul special al organizatorilor, a lipsit şi, alături de el, toate agenţiile din subordine. Nici zootehnia nu a mai beneficiat de sprijin pentru a participa la târg, fapt pentru care singurii care au ţinut să fie prezenţi au fost cei din sectorul privat, în special crescă­tori de păsări.

Ca şi cum nu ar fi fost suficiente minusuri, cel mai dureros dacă putem spune aşa, a fost acela că, anul acesta, nici măcar cupola centrală nu i-a mai fost dedicată agriculturii. Sub ea s-au aflat operatorii din turism, reuniţi într-o manifestare separată, mult prea mediatizată. Asta în condiţiile în care cele mai multe dintre oferte nici măcar nu ţinteau către meleagurile noastre! 

Peste toate s-a suprapus aşa-zisul protest spontan al unui grup de fermieri care s-a manifestat cu o turbulenţă nefirească într-un cadru în care cei incriminaţi au lipsit, probabil în mod premeditat. Singurul lucru bun, pe de o parte, au fost ploile care le-a dat speranţă agricultorilor într-un an cu recolte bogate. Profitând de vremea rea, mulţi dintre ei şi-au îndreptat paşii către Romexpo.

Producătorii de maşini aşteaptă reluarea finanţărilor

De departe, cel mai bine reprezentat sector a fost cel al maşinilor şi utilajelor agricole. Chiar dacă prezenţa a fost vizibil scăzută faţă de alţi ani, pe alocuri putând fi zărite şi destule spaţii goale, echipamentele destinate muncii pământului au ocupat o suprafaţă semnificativă din totalul alocat târgului de agricultură. De apreciat sunt puţinii producători autohtoni, cum sunt cei de la Mat Craiova, Mecanica Ceahlău, Tehnofavorit şi Mecanica Marius, care au ţinut să fie prezenţi, chiar dacă anul 2009 nu a fost unul tocmai rodnic pentru ei.

Din spusele participanţilor reiese că, în general, piaţa maşinilor şi a utilajelor agri­cole, fie ele româneşti sau din import, a suferit scăderi de circa 30% din vânzări comparativ cu anul trecut.

Majoritatea celor prezenţi afirmă că au fost loviţi de criză şi că mai pot spera într-o redresare doar în condiţiile reluării finanţării agricultorilor, care în momentul de faţă sunt interesaţi de tot ce înseamnă tehnică modernă, dar nu dispun de mijloace financiare şi nici de vreun ajutor din partea statului în acest sens.

Mai puţin afectate au fost vânzările de utilaje şi maşini de dimensiuni reduse, despre care distribuitorii spun că s-au vândut destul de bine anul acesta, dat fiind preţul lor mai uşor suportabil de către micii fermieri din domeniul horticol care au fost mai puţin afectaţi de criza economică.

Chinezii vin din urmă

Mai mult, în acest an fatidic chinezii de la HOYO au avut curajul să investească în România într-o fabrică de tractoare. Este vorba despre fabrica inaugurată recent la Râşnov, despre care directorul executiv, Denisa Vasilescu, spune că a fost înfiinţată pentru a duce mai departe tradiţia de la Braşov. Cel puţin acesta este visul pe termen mediu şi lung al celor care îşi doresc ca de aici în luna decembrie să iasă primul tractor asamblat în România, iar în circa trei ani unul produs în această fabrică.

Dacă în primă fază piesele vor veni din China, dar şi de la producătorii locali, pe viitor investitorii doresc realizarea unei fabrici de componente româneşti şi chiar de cutii de viteze. De precizat că forţa de muncă este exclusiv românească, muncitorii fiind, cum era şi firesc, foşti angajaţi ai uzinei Tractorul. 

Vânzări record la seminţe

Dacă ar fi să facem un top al celor mai bine reprezentaţi la IndAgra putem spune că aceştia au fost producătorii de seminţe şi material săditor.

Factorul care i-a determinat să vină aici a fost nu atât dorinţa de a fi prezenţi la cel mai mare târg de agricultură, cât oportunitatea de a vinde, de a face afaceri. În pavilioanele alocate sectorului horticol puteau fi întâlniţi legumicultori veniţi pentru a se întâlni cu firmele de la care se aprovizionează, producători de pepeni în căutare de soiuri timpurii care să-i ajute să mai elimine din concurenţa importurilor venite din Turcia, dar şi producători de flori îngrijoraţi de prezenţa tot mai mare a ungurilor şi polonezilor care vin să îngroaşe rândul producătorilor de material săditor floricol şi dendrologic adus din Italia, Franţa sau Olanda. Cei mai numeroşi au fost însă cei mânaţi de dorinţa de a achiziţiona seminţe de legume sau de flori pentru cei câţiva metri de grădină din spatele casei.

Vânătorii de oferte speciale întâlnite de regulă la astfel de târguri au plecat dezamăgiţi, pentru că nu preţurile au fost elementul de atracţie al acestei ediţii, ci oferta deosebit de variată. Aşa se face că unii distribuitori de seminţe olandeze de legume au înregistrat vânzări record care, se pare, au ajuns chiar la fabuloasa sumă de 1 miliard de lei vechi pe zi! Producătorii de sere şi solarii au fost şi ei numeroşi, deşi piaţa pe care activează ei este una încă nematurizată.

La pavilionul ecologic a bătut vântul

În totală antiteză cu salonul de produse tradiţionale unde îmbulzeala atingea cote greu de suportat, în pavilionul produselor ecologice atmosfera era calmă şi degajată. La fel de degajat era şi spaţiul alocat standurilor care anul acesta a fost parcă prea mare, dând impresia de pustiu, deşi faţă de anul trecut numărul de expozanţi a mai crescut. Gama de produse expuse a variat mult faţă de alţi ani, aici putând fi găsite produse din lapte şi miere, ouă, fructe, ceaiuri, dar şi tratamente ecologice pentru culturile agricole, constând în amelioratori, bioregulatori fertilizatori sau pentru fose septice, staţii de epurare, industria agroalimentară şi pentru vinificaţie.

IndAgra Farm, în date şi cifre

● Au participat 491 de firme (faţă de 579 în 2008), din care 304 româneşti din 37 de judeţe şi 187 străine.

● Au fost prezente 20 de ţări (faţă de 23 anul trecut): Belgia, Bulgaria, Dane­marca, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Liban, Marea Britanice, Olanda, Polonia, Repu­blica Cehă, România, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria

● Suprafaţa totală ocupată – 21.600 mp, din care 13.600 mp interior, similară celei din 2008.

● Numărul de vizitatori: aproximativ 30.000 

(Valentina ŞOIMU)
(T.D.)

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.