Ziua Porţilor Deschise la Biofuel Energy

DDGS, un furaj ieftin, fabricat la Zimnicea

Compania Biofuel Energy (BIF) din Zimnicea, aparţinând grupului InterAgro, a organizat recent Ziua Porţilor Deschise, pentru ca fermierii să afle de existenţa unui nou furaj, rezultat din fluxul tehnologic integrat de obţinere a bioetanolului, precum şi a reţetelor special create pentru diverse specii de animale, de exemplu păsări, porci, vaci, oi, capre, cai, chiar şi peşti. Evenimentul s-a desfăşurat sub deviza „DDGS – produsul care învinge preţul furajelor tradiţionale“.

Apreciat în afară, puţin cunoscut la noi

Conform datelor prezentate, produsul numit DDGS (Dried Distillers Grains with Solubles – cereale uscate de distilărie cu solubile) este un furaj ieftin. De exemplu, o tonă de DDGS costă aproximativ 1.200 de lei (aproape 270 de euro), comparativ cu 700 de euro tona de şrot de soia pe piaţa internaţională. Astfel se reduc semnificativ costurile de producţie, mai ales într-un an agricol slab, cum a fost 2012, cu cereale scumpe.

De asemenea, utilizarea DDGS în raţiile galinaceelor poate asigura crescătorilor o economie de aproximativ 5.325 lei, la fiecare transport, faţă de furajarea cu reţete tradiţionale. Un calcul simplu arată că un crescător de păsări cheltuie în jur de 1.418,925 lei/t de furaje, în timp ce reţeta cu DDGS inclus ajunge la 1.197,025 lei/t. Astfel, fermierul câştigă 221,9 lei/t, echivalentul a 5.325,60 lei/transport.

Interesant este că americanii folosesc DDGS de vreo 60 de ani, iar occidentalii, de peste 20 de ani. Din păcate, fiind puţin cunoscut în România, 85% din producţie ajunge la export, în ţări precum Spania, Anglia, Italia, Turcia şi Grecia.

Investiţie de peste 80 mil. euro

În deschiderea evenimentului, Octavian Stănculeţ, director general al BIF, a prezentat pe scurt Grupul InterAgro, pe care îl deţine cunoscutul om de afaceri Ioan Niculae. Totodată, acesta a vorbit despre noua investiţie – fabrica de bioetanol – care a costat peste 80 milioane de euro. Începută în 2007, aceasta a intrat în probe tehnologice în 2009, fiind cea mai mare din sud-estul Europei şi a cincea la nivel continental.

Bioetanolul reprezintă o alternativă la benzină, în vederea reducerii gazelor cu efect de seră. Conform normelor Uniunii Europene, benzina de piaţă trebuie să conţină 4,5-5% alcool etilic, procentul urmând să crească până la 20%, în anul 2020.

Potrivit vorbitorului, capacitatea de producţie a fabricii este de 80.000 t/an de bioetanol, respectiv 240 t/zi, la un regim de funcţionare de 333 zile/an (8.000 ore/an), în două schimburi pe zi.

Conform celor spuse, producţia de DDGS este de 70.000 t/an. Materia primă principală este porumbul, dar se pot folosi triticale şi grâu. O mare parte din porumb este asigurată din producţia proprie, la care se adaugă alte cantităţi de pe piaţa internă sau cea externă, în condiţiile în care fabrica are nevoie anual de peste 240.000 tone de porumb.

Într-o lună obişnuită, BIF prelucrează aproximativ 21.000 t de porumb, din care se obţin 7.200 t de bioetanol, 6.500 t de DDGS, 1.200 t de dioxid de carbon şi 140 t de ulei alimentar din germeni de porumb.

Preţuri în creştere la furaje

Stănculeţ a spus că, anul acesta, comparativ cu 2011, preţul porumbului achiziţionat a fost cu 40% mai mare şi este în creştere. Însă ponderea costurilor cu furajele nu trebuie să depăşească preţul cărnii. În consecinţă, trebuie luat în calcul utilizatorul final. Astfel, pe piaţa furajelor relaţia vânzător-cumpărător trebuie să fie una corectă, în ambele sensuri. În condiţiile actuale, vor dispărea intermediarii care doar determină o creştere a preţului.

„Dorim şi facem toate eforturile pentru a oferi pieţei, în special utilizatorilor finali, un produs al cărui raport calitate-preţ să fie unul corect. Conform previziunilor realizate de noi, creşterea preţului DDGS va fi de 28-30%, în perioada următoare. Seceta prelungită este principalul factor de creştere a preţurilor, atât la nivel naţional, cât şi internaţional“ – a precizat directorul general.

Reţete în funcţie de specie

Stănculeţ a afirmat că, în cadrul reţetelor, DDGS se adaugă în diferite procente, în funcţie de specia care consumă furajele. În general, 10% DDGS poate înlocui aproximativ 4,25% din făina de soia şi 5,70% din porumb, dacă se include în dietă 0,10% lizină cristalină.

De exemplu, DDGS poate fi folosit în dietele pentru tineretul porcin, porci la creştere-îngrăşare şi scroafe în procent de 20%, dar şi în dietele pentru scroafe gestante, în procent de 40%. Specialiştii în nutriţia porcilor de la Universitatea Minnesota (SUA) au afirmat că includerea DDGS în reţetele de nutriţie poate determina reducerea drastică a preţului general al furajelor. Prin comparaţie, porumbul are circa 10% proteină, în timp ce DDGS are în medie aproximativ 30,7% proteină, ceea ce înseamnă că, în dietele animalelor, nu poate fi utilizat DDGS în acelaşi procent ca porumbul, datorită conţinutului ridicat în proteină.

Produsul mai trebuie studiat?

Chiar dacă DDGS este administrat animalelor din ferme de zeci de ani în alte ţări, se pare că la noi persistă o undă de neîncredere, din cauza intervalelor mari procentuale ale conţinutului. Fluctuaţia apare din cauza calităţii diferite a porumbului procesat.

„Din datele prezentate de producător, rezultă că DDGS se pretează mai bine pentru hrana vacilor. Însă, în nutriţia păsărilor şi porcilor, părerea mea este că sunt necesare mai multe studii. Motivul este că variabilitatea acestui produs în parametri este destul de mare“ – ne-a declarat dr Alin Hebean, medic veterinar, specialist în nutriţie şi aditivi furajeri la Noack România.

Domnia sa ne-a explicat că vacile sunt animale poligastrice, cu mai multe compartimente în care se realizează digestia. Datorită acestei particularităţi, produsul stă mai mult în stomac, se digeră şi se absoarbe mai bine. În schimb, porcii şi păsările sunt monogastrice, iar variabilitatea parametrilor îngreunează calcularea raţiilor.

Drept urmare, el consideră că trebuie făcute mai multe studii, înainte de a introduce DDGS ca materie primă în reţetele pentru păsări şi porci.

Ce este DDGS?

„DDGS este un furaj a cărui valoare medie a energiei brute este de aproximativ 4.700 kcal/kg, de trei ori mai mare decât a porumbului simplu. Poate fi livrat sub formă de pulbere sau de pelete cu diametrul de 6 mm, vrac sau ambalat în saci de 30 kg. Reţetele sunt diferenţiate în funcţie de consumatorii cărora le este destinat produsul. Concentraţia de energie în DDGS este mai mare decât în porumb. Însă, din cauza unei mai mici digestibilităţi a energiei în DDGS decât în porumb, nu există nicio diferenţă în concentraţia energiei digestibile şi metabolizabile între DDGS şi porumb. Digestibilitatea fosforului din DDGS este de aproximativ 59%. Această valoare este mai mare decât la porumb. De aceea, dacă DDGS este inclus în dietă, este necesar mai puţin fosfor anorganic, astfel şi mai puţin fosfor va fi eliminat în gunoiul de grajd“ – a afirmat Stănculeţ.

Traian DOBRE