Vintest 2013, promotor al vinului românesc peste hotare
Salonul Naţional de Vinuri al României Vintest 2013 s-a desfăşurat în perioada 6-9 iunie la Sala Palatului din Bucureşti concomitent cu cel de-al 36-lea congres al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, care a fost pentru prima oară după 1968 găzduit de România. Elita mondială a vinului a răspuns invitaţiei lansate de Lucia Pârvu, organizatoarea Vintest, printr-o participare numeroasă la cea de-a treia ediţie a evenimentului, ocazie cu care au fost degustate şi apreciate cele mai bune vinuri româneşti.
Obiectivele principale ale salonului din acest an au fost promovarea vinului autohton şi a turismului vitivinicol, motiv pentru care a avut loc lansarea mai multor publicaţii în domeniu şi a proiectului Drumul Viilor, care presupune vizitarea mai multor crame din zona Dealu Mare.
Peste 4.200 de vizitatori au trecut pragul Sălii Palatului
Chiar dacă a fost organizat la aproximativ o lună după Vinvest şi cu mult mai devreme de luna octombrie, atunci când iubitorii de vin erau obişnuiţi, Salonul Naţional de Vinuri al României Vintest 2013 a confirmat, încă o dată, trendul pozitiv din sectorul viniviticol naţional prin cei peste 4.200 de vizitatori pe care i-a avut. Dintre aceştia, aproximativ 100 au fost reprezentanţi ai Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, Congresul OIV fiind şi motivul pentru care Vintest s-a desfăşurat în iunie. „Am făcut toate eforturile pentru a organiza acest eveniment alături de congresul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, deoarece ne dorim ca vinul românesc să fie degustat şi să fie cunoscut la nivel mondial, pentru că merită. Vinul nostru are nişte calităţi excepţionale cu care ne putem mândri în lume“, a declarat oenologul Lucia Pârvu, directorul Vintest. De asemenea, trebuie spus că la eveniment au participat delegaţii ale ambasadelor din Brazilia, Pakistan, Japonia, Franţa, Portugalia, Serbia, Chile, Bosnia-Herzegovina, Spania, Polonia, Ungaria, Africa de Sud, Canada, Statele Unite ale Americii, dar şi delegaţii ale Camerelor de Comerţ Bilaterale România – Coreea şi România – Tunisia.
De altfel, după cum remarca şi şeful Catedrei de Viticultură de la USAMV Bucureşti, profesorul Ioan Nămoloşanu, promovarea vinului şi a turismului vitivinicol a fost elementul-cheie al acestei ediţii. „Salonul este ca o fereastră care se deschide către sectorul viei şi vinului din România. Participanţii de la Congresul OIV care vor veni şi la Salon vor rămâne cu imaginea acestuia deoarece la congres se discută probleme tehnice. Salonul dă ocazia României să fie remarcată sau nu, într-un sens bun sau mai puţin bun, de toţi reprezentanţii celorlalte ţări viticole din lume şi această şansă o avem o singură dată la 45 de ani. Tematica congresului, «Via şi vinul – între tradiţie şi modernitate», va fi bine ilustrată în cadrul Vintest deoarece, dincolo de vinurile tradiţionale premiate, producătorii români au obţinut medalii şi pentru vinurile lor moderne“, a precizat acesta în deschiderea evenimentului. Totodată, Nămoloşanu a explicat că multe din vinurile autohtone, prin calitatea şi specificitatea lor, pot sta lângă orice vin produs într-o ţară de vârf şi că tocmai de aceea a venit momentul să le promovăm la cel mai înalt nivel.
România – o ţară viticolă veche, cu vinuri noi
Din cei 25 de expozanţi prezenţi la această ediţie a Vintest, majoritatea au fost producători autohtoni reprezentând principalele areale viticole ale României (Budureasca, Domeniile Sâmburești, Cramele Voievodului, Domeniile Franco-Române, Casa de Vinuri Cotnari, Wine Ro, Vincon România, Crama Oprișor, Casa de Vinuri Huși, Vinarte, Domeniile Anastasia, Domeniile Dealu Mare Urlați, Domeniile Sara, SCDVV Pietroasa, Agrofam Holding Fetești). Alături de aceştia au venit şi importatori, dar şi furnizori de tehnică de vinificaţie şi servicii conexe, precum Unicom Wood Production şi Scharfenberger.
Dacă anul trecut vinificarea în sec a unor soiuri autohtone care în mod obişnuit erau dulci sau demidulci, precum Grasa de Cotnari sau Tămâioasa Românească, atrăgeau atenţia publicului, la această ediţie vinurile moderne, provenite din viile tinere plantate în ultimii ani, de multe ori cu bani europeni, au fost vedetele salonului. De altfel, începând din 2007, sectorul vitivinicol românesc a accesat integral fondurile europene prin Programul Suport pentru Sectorul Vitivinicol, în valoare de 42,1 milioane euro/an, program ce va continua şi în perioada 2014-2018. „Ultimii ani pentru viticultura şi vinificaţia românească au însemnat paşi enormi înainte. S-au replantat aproape 20.000 de hectare şi s-au făcut investiţii masive în echipamentele de vinificaţie, astfel încât astăzi avem vinuri tinere, vinuri moderne de cea mai bună calitate“, a explicat profesorul Nămoloşanu. Acest lucru i-a determinat pe mulţi dintre oaspeţii internaţionali, dar şi pe organizatori să afirme că România este o ţară viticolă veche cu vinuri noi şi că astfel ne putem evidenţia faţă de alte ţări din regiune.
Nu în ultimul rând, în cadrul Vintest au avut loc mai multe lansări de reviste şi cărţi de specialitate şi s-au desfăşurat mai multe concursuri care au dat şansa vizitatorilor să câştige o sticlă de vin la fiecare oră, o invitaţie la restaurant în fiecare zi şi marele premiu, o excursie pe Drumul Viilor, proiect inaugurat în cadrul salonului cu scopul promovării turismului vitivinicol. Conform reprezentantului Wine Bar 1000 de Chipuri, Răzvan Adam, sponsor al proiectului, circuitul presupune vizitarea unor crame din Dealu Mare şi se adresează tuturor iubitorilor de vin, dar în mod special companiilor multinaţionale care-şi pot îmbogăţi activităţile de team building prin practicarea turismului viticol.
Daniel PLĂIAŞU
