Viitorul PAC în România, încă nedefinit oficial

„Nu am elaborat încă o poziţie oficială, discutată şi validată, în ceea ce priveşte poziţia pe care ar trebui să o aibă România, referitoare la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în sensul că nu am discutat acest subiect la Guvern. Motivul este că ne aflăm în plin proces de formulare, de elaborare a ideilor, de discuţii şi de analiză. Însă pot să vă spun că principalele idei sunt deja cunoscute, sunt bine stabilite“ – a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa „Contribuţii privind reforma Politicii Agricole Comune“ privind evoluţia acesteia după 2013, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene din România împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În opinia sa, pentru o fundamentare corectă a poziţiei României trebuie să se ţină cont de stadiul actual de dezvoltare a agriculturii, de influenţa PAC în dezvoltarea sectorului şi de stabilirea unor direcţii strategice pe termen mediu şi lung. Nu trebuie neglijat nici interesul naţional, în context european.

Un trai decent şi echitabil pentru fermieri

În cadrul principalelor idei elaborate de MADR referitoare la bugetul PAC, se menţionează că România susţine alocări bugetare către PAC, prin care să se asigure un nivel de trai decent şi echitabil fermierilor, ţinându-se cont şi de rolul social important al agriculturii româneşti. De asemenea, trebuie să se menţină specificitatea zonelor rurale şi să se încurajeze dezvoltarea spre modelul european de agricultură. MADR consideră necesară, şi în continuare, finanţarea din bugetul comunitar şi naţional, iar banii alocaţi programelor majore să fie cu preponderenţă din bugetul comunitar.

„Nu suntem de acord cu ideea de renaţionalizare a PAC sau cu creşterea ponderii finanţării naţionale“ – Mihail Dumitru

Menţinerea plăţilor directe

Referitor la arhitectura PAC, Mihail Dumitru a spus că România solicită menţinerea celor doi piloni şi posibilitatea trecerii plăţilor de agromediu pe suprafaţă, pentru zone defavorizate, din PNDR în Pilonul I.

Pilonul I – Plăţi directe şi măsuri de piaţă – prevede, printre altele, echilibrarea acestora cu cele existente la nivel european şi renunţarea la referinţa istorică, din cauza căreia fermierii români sunt plătiţi cu mai puţini bani. În acest context, se doreşte păstrarea Schemei de Plată Unice pe Suprafaţă, care să asigure venituri decente agricultorilor. Se urmăreşte ca sprijinul direct să cuprindă şi o remunerare pentru serviciile complexe pe care le prestează fermierii pentru societate în zonele rurale, cum ar fi prezervarea biodiversităţii, conservarea peisajelor rurale sau bunăstarea animalelor. Totodată, rolul fermelor/gospodăriilor mici (cu mai puţin de 5 ha) ar trebui reconsiderat şi stabilit un sistem simplificat de plată la hectar, în paralel cu încurajarea dezvoltării fermelor mijlocii şi a conectării lor la pieţe.

În cadrul Pilonului II – Dezvoltare rurală – MADR doreşte păstrarea componentei de dezvoltare a economiei rurale ca parte a PAC. Pe de altă parte, e necesar să fie identificate noi măsuri de sprijin, care să stimuleze comasarea terenurilor, să încurajeze dezvoltarea activităţilor economice neagricole din rural şi să contracareze schimbările climatice.

Traian DOBRE

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email