Uniunea Europeană și dependența de gaz
În 2021, UE a consumat 400 de miliarde de metri cubi de gaz. Aproximativ 45% din importurile de gaze naturale provin din Rusia, adică 155 miliarde m3. Invazia Ucrainei de către Rusia amenință securitatea aprovizionării cu gaze și împinge prețurile energiei la niveluri fără precedent. Mai mult, UE nu mai poate continua să fie dependentă de un furnizor care nesocotește în mod deschis valorile și pacea noastră în Europa. Europenii o cer: 85% dintre ei cred că UE ar trebui să-și reducă dependența de gazul și petrolul rusesc cât mai curând posibil pentru a sprijini Ucraina.
Comisia Europeană a prezentat un plan, denumit REPowerEU, pentru a pune capăt dependenței de combustibilii fosili ruși cât mai curând posibil. Acest plan se bazează pe trei piloni:
- diversificarea aprovizionării cu gaz,
- accelerarea masivă a desfășurării energiilor regenerabile și
- realizarea unor economii semnificative de energie.
Întreruperea aprovizionării cu gaz către anumite state membre (Bulgaria, Polonia și Finlanda) confirmă, de asemenea, necesitatea de a renunța la gazul rusesc.
Implementarea completă a propunerilor Comisiei „Ajustarea la ținta 55“ ar reduce consumul nostru anual de combustibili fosili cu 30% sau 116 miliarde de metri cubi, până în 2030. Datorită măsurilor stabilite în planul REPowerEU, s-ar putea reduce treptat utilizarea combustibililor fosili cu cel puțin 155 de miliarde de metri cubi, volumul important, din Rusia, în 2021.
Este clar că trebuie să ne asigurăm independența față de petrolul, cărbunele și gazele rusești. Trebuie să acționăm acum pentru a atenua efectele creșterii prețurilor la energie, a ne diversifica aprovizionarea cu gaze pentru iarna viitoare și pentru a accelera tranziția către energie curate.
REPowerEU este un plan de reducere a dependenței de gazul rusesc cu mult înainte de 2030.
Propunerile Comisiei vor reduce dependența UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului și cu 100% din 2027.
Pentru a atinge aceste obiective, planul REPowerEU se bazează pe trei piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze, prin creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) de la furnizori non-ruși, precum și creșterea volumelor de producție și a importurilor de biometan și hidrogen.
Importurile fără precedent de gaze naturale lichefiate din ianuarie 2022 au asigurat securitatea aprovizionării cu gaze pentru această iarnă. UE ar putea importa anual încă 50 de miliarde de m3 de gaz natural lichefiat din Qatar, Statele Unite, Egipt și Africa de Vest. Odată cu diversificarea surselor de alimentare cu gaze din Azerbaidjan, Algeria și Norvegia, ne-am putea reduce dependența energetică de gazul rusesc cu încă 10 miliarde m3. Noua platformă energetică a UE va permite achiziții comune de gaze naturale, gaze naturale lichefiate și hidrogen prin punerea în comun a cererii și coordonarea acțiunilor de conștientizare cu furnizorii. De asemenea, a fost pusă în aplicare o politică europeană de stocare pentru a atinge niveluri de stocare de 80% până la finele anului 2022.
REPowerEU prevede, de asemenea, dezvoltarea pe scară largă a biometanului ca gaz al viitorului. Producția de biometan ar putea ajunge la 35 de miliarde de m3 pe an până în 2030.
La aceasta se adaugă inițiativa „Acceleratorul de hidrogen“, care ar face posibilă înlocuirea a încă 25-50 de miliarde de m3 de gaz rusesc până în 2030. Comisia continuă să dezvolte cadrul de reglementare pentru a pune bazele pieței europene a hidrogenului și pentru a sprijini dezvoltarea unei infrastructuri integrate de gaz și hidrogen, a instalațiilor de stocare a hidrogenului și a infrastructurii portuare. În Marea Mediterană și Marea Nordului vor fi înființate „coridoare de hidrogen“ mari.
Măsurile planului REPowerEU consolidează obiectivele actuale ale pachetului „Ajustare la obiectivul 55“, a cărui implementare integrală ne-ar permite să ne reducem consumul de gaze cu 30% până în 2030. Comisia Europeană a propus să consolidăm propunerile Pachetul „Ajustare la ținta de 55“, ridicând ținta obligatorie pentru reducerea consumului de energie de la 9% la 13%. Economiile de energie pe care le facem astăzi ne vor ajuta să ne pregătim pentru potențialele provocări ale iernii. Cea mai ieftină și sigură energie este energia pe care nu o consumăm. Economiile de energie trebuie realizate în toate sectoarele: energie, clădiri, transport.
Pe 20 iulie 2022, confruntată cu noi reduceri ale aprovizionării cu gaz rusesc, Comisia Europeană a decis să-și accelereze acțiunile pentru a se elibera de dependența de gazul rusesc. Astfel, Comisia a propus un plan european de reducere a cererii de gaze, cu un obiectiv clar: reducerea consumului de gaze în Europa cu 15% până în primăvara viitoare. În plus, în cazul unui risc semnificativ de lipsă gravă de gaze sau de cerere excepțional de mare, Comisia poate, după consultarea statelor membre, să declanșeze o „alertare a Uniunii“ cu privire la securitatea aprovizionării, care ar impune o reducere obligatorie a consumului de gaze către toate statele membre.
Toți consumatorii, guvernele, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie electrică și industria pot și ar trebui să ia măsuri pentru a economisi gazul.
Comisia Europeană propune creșterea obiectivului pentru 2030 pentru energie regenerabilă de la 40% la 45%. Acest lucru ar duce la o capacitate totală de producție din energii regenerabile de 1236 GW până în 2030, față de 511 în prezent.
De asemenea, Comisia a prezentat noi propuneri pentru a debloca potențialul energiei solare ca sursă majoră de energie regenerabilă în UE. Prin accelerarea implementării sistemelor fotovoltaice de pe acoperiș cu 15 TWh în acest an, UE ar putea economisi încă 2,5 miliarde m3 de gaz. În plus, strategia UE specifică pentru energia solară vizează dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW de capacitate de generare până în 2030.
Concret, acest lucru se traduce printr-o obligație legală ca anumite categorii de clădiri să fie echipate cu panouri solare. Toate clădirile publice și comerciale noi de peste 250 de metri pătrați trebuie să aibă panouri solare până în 2026 și toate clădirile rezidențiale noi până în 2029.
Consultarea publică lansată de Comisie privind energia solară a confirmat că unul dintre cele mai mari obstacole în calea implementării sistemelor fotovoltaice instalate pe acoperișuri este procedura administrativă deosebit de lungă și complexă de acordare a autorizațiilor. Comisia va face propuneri legislative suplimentare pentru a se asigura că termenele de acordare a autorizațiilor sunt reduse la maximum 3 luni pentru instalarea panourilor solare pe acoperiș.
Pentru a finanța aceste reforme ambițioase și a sprijini punerea în aplicare a Planului REPowerEU, UE va mobiliza aproape 300 de miliarde de euro. 225 de miliarde euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență în planul european și aproximativ 72 de miliarde euro vor lua forma subvențiilor.
Comisia a adoptat, de asemenea, legislația care să permită statelor membre să își modifice și să-și completeze planurile naționale de redresare și reziliență în cadrul REPowerEU. În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al Facilității europene de redresare și reziliență cu 20 de miliarde euro, sub formă de granturi.
Odată cu planul de redresare, UE investește deja masiv în independența energetică. Din cele 24 de planuri aprobate, planul european de redresare investește 228,8 miliarde, dintre care o treime este destinată reducerii cererii, iar restul pentru promovarea surselor regenerabile și dezvoltarea hidrogenului verde.
Planul REPowerEU prevede, de asemenea, sprijin pentru industrie pentru noua ambiție în ceea ce privește desfășurarea masivă a surselor regenerabile, în special lansarea unei Alianțe europene pentru industria solară și cooperarea cu industria pentru creșterea capacităților de producție a electrolizoarelor în Europa.
În ultimele luni ale anului 2021, livrările de gaze din Rusia erau deja cu 25% mai mici decât la sfârșitul lui 2020. Acest lucru a determinat UE să ia măsuri ferme pentru a limita dependența de gazul rusesc. Astfel, cu ajutorul UE, până la sfârșitul anului 2022, toate statele membre ar trebui să aibă acces la cel puțin trei surse de gaz, inclusiv accesul direct sau indirect la piața globală de GNL.
Confruntată cu creșterea prețurilor la energie, Uniunea Europeană a prezentat deja o serie de măsuri în octombrie 2021 și le-a consolidat în primăvara lui 2022 pentru a atenua efectul prețurilor ridicate asupra consumatorilor cei mai vulnerabili. 25 de state membre au adoptat deja aceste măsuri, reducând deja factura la energie a peste 70 milioane de gospodării. În contextul actual, au fost prezentate orientări suplimentare pentru a permite reglementarea temporară a prețurilor și redistribuirea către consumatori a unei părți din veniturile din sectorul energetic. Statele membre au posibilitatea de a oferi sprijin pe termen scurt celor mai afectate companii de prețurile ridicate la energie.
Comisia a început deja o investigație cu privire la o posibilă manipulare a pieței gazelor de către furnizori, ceea ce ar explica creșterea prețurilor la gaze. Având în vedere livrările scăzute din punct de vedere istoric ale Gazprom, principalul furnizor de gaze din Europa, Comisia Europeană a abordat problema unei posibile denaturări a concurenței și își continuă investigația pentru a stabili dacă Gazprom a profitat de poziția sa dominantă pentru a influența prețurile gazelor prin raționalizarea livrărilor sale către Europa.
UE a intrat în iarna 2021-2022 cu rezerve de gaz anormal de scăzute. Rezervele actuale de gaze sunt suficiente până la sfârșitul acestei ierni, chiar și în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării din Rusia. În acest context, la 23 martie 2022, Comisia a prezentat o propunere legislativă prin care să fie obligatorie în UE umplerea rezervoarelor subterane de gaze la un nivel minim de 80% din capacitatea acestora pentru iarnă.
Acest prag va fi stabilit la 90% în anii următori pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie.
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU