Deficit bugetar de peste 40 miliarde lei. Unde sunt banii?

Ultimele date oficiale privind execuția bugetară pe primele 7 luni ale anului ne arată un deficit al bugetului consolidat de 38,6 mld lei, respectiv 2,43% din PIB. În septembrie, am depășit deja 40 miliarde deficit.

Ce înseamnă asta? Simplu, guvernul cheltuie mai mult decât își permite. Dacă ar fi un actor privat, am spune că este în prag de faliment. Fiind un guvern, soluția este aceea de a fugi de responsabilitate și a ne pasa factura nouă, tuturor celorlalți.

Cum deficitul se acoperă prin împrumuturi, iar România, grație guvernului, nu este în zona euro, costul anualizat cu dobânzile este uriaș, fiind pe cale să depășească echivalentul tuturor banilor pe care îi dăm într-un an pe educație.

Dar să le luăm pe rând. De ce am ajuns să auzim la televizor despre gaura bugetară și măsuri fiscale? Despre disperarea coaliției PSD-PNL de a ne lua pielea de pe noi prin suprataxare?

Unde s-au scurs banii noștri? Sunt patru motive principale:

• Extinderea exagerată a aparatului de stat – cheltuielile cu personalul au crescut la un grad alarmant, doar un exemplu din multele fiind numărul de secretari de stat care a crescut din 2016 și până astăzi la 190. Acest număr generează după el posturi suplimentare în cabinete, evident, pentru consilieri care să deservească fiecare secretar de stat. Când auzi de la premier că 200.000 locuri vacante bugetate vor fi tăiate, trebuie să știi că asta nu înseamnă economie de la bugetul de stat. Nu înseamnă nimic. Cheltuielile cu personalul tot acolo rămân, fiindcă posturile acelea nu erau plătite, dat fiind că erau vacante. E ca și cum ți-aș pune că economisesc bani că nu voi merge la sală, dar eu oricum n-aveam vreun abonament.
• Schema de compensare a facturilor de energie a fost direcționată către marile companii de stat, nu direct către consumatori. Rezultatul:

Schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici „a păpat“ de la buget 3,16 mld lei, care reprezintă 31,04% din total subvenții pe primele 7 luni ale anului. Și mai tot plătim. Atenție, nu discutăm de protejarea cetățenilor, a consumatorilor casnici, ci de clienți de partid gen CEO Oltenia etc.

Rezultat: în iunie 2023 aflam că doar în primul trimestru din 2023 Hidroelectrica a înregistrat jumătate din profitul net prevăzut pentru tot anul – 1,7 mld. lei profit. Banii au fost mutați strategic, pentru a putea ajunge la membrii desemnați politic în consiliile de administrație și servi cauza partidului.

• S-au scurs sume enorme din buget sub formă de fonduri de stat, în loc să se folosească fonduri europene. Cel mai puternic exemplu este Programul Anghel Saligny, motiv de dispută încă din guvernarea de dreapta din 2021. Anghel Saligny a fost marea perdea de fum prin care Guvernul a putut direcționa bani către primari astfel încât să își asigure numerele în lanțul de campanii electorale din 2024. De ce e mai simplu să folosești bani din bugetul de stat în loc de fonduri europene? Pentru că fondurile europene impun condiții și dovezi ale investițiilor, pe când banii proveniți de la Guvern nu impun nimic. Doar înțelegerea tacită că dacă șeful, în speță ministrul sau premierul, te-a ajutat o dată, îl ajuți și tu, în speță primarul, la următorul rând de alegeri. Cu ce? Cu votanți, evident. Și la final se comunică marele program de investiții care scoate țara din noroaie, numit Anghel Saligny.

Aflăm, de altfel, zilele acestea că mai multe proiecte de investiții (mobilitate urbană, sisteme de transport inteligente etc) ce trebuiau finanțate prin fondurile europene acordate României prin PNRR vor fi finanțate prin planul național de investiții „Anghel Saligny“.

În limbaj simplu, au preferat să taie bani din PNRR ca să nu le stea UE să le sufle în ceafă și să-i controleze prea tare. Banii naționali vin fără prea multe reguli, îți trebuie sprijin politic și gata, nu te mai întreabă nimeni nimic.

• Companiile de stat falimentare abonate la bani publici ca să nu moară. În luna august 2024, am aflat că CFR Călători estimează în acest an o pierdere mai mare cu 350% față de cea de anul trecut. De aproape 4 ori mai mare ca acum un an. Reprezentanții companiei dau vina pe creșterea salariilor și majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii și solicită 660 de milioane de lei la rectificarea bugetară, pentru a reduce pierderile din acest an. Metrorex o urmează cu pierderi de aproape 80 mil de euro. Complexul Energetic Hunedoara este la un cu totul alt nivel și are pierderi de 1.5 mld. euro.

Dar nimeni nu se atinge de companiile de stat cu pierderi – acestea oferă locurile perfecte pentru sinecuri și creează bazine electorale captive importante. Cine e cu noi are un salariu călduț la stat, acesta este principiul actualei coaliții de guvernare.

Exemplele pot continua, dar mă voi opri aici. Concluzia e clară: dezmățul pe bani publici a fost intens și istoric în ultimii doi ani. Cuvântul „responsabilitate“ spus de fiecare dată de politicienii coaliției de guvernare a fost o perdea de fum care să mascheze dimensiunea falimentului național. Am avertizat încă din luna martie dimensiunea acestui faliment în cifre. Nu doar am avertizat, dar mi-am oferit și ajutorul pentru a preîntâmpina ceea ce se pregătește astăzi, un pachet fiscal care va cocoșa mediul privat și care va face o diferență majoră între cei care plătesc cu adevărat taxele și cei care le evită. Prin pachetul fiscal anunțat de Guvern, oamenii amărâți vor fi și mai săraci pentru că vor trebui să suporte creșterile alarmante de prețuri din piață, iar micii antreprenori vor fi amenințați cu dispariția.

La nivel european, Comisia Europeană a lucrat la un pachet de sprijin pentru IMM-uri (SME Relief Package), pachet ce vine cu măsuri pentru implementarea de bune practici privind plata facturilor la timp către IMM-uri, reducerea birocrației excesive și mai mult acces la finanțare. În tot acest timp, Guvernul României a lucrat fix pe dos, să pedepsească companiile rentabile în loc să le premieze și să introducă noi măsuri birocratice.

Suntem în buza prăpastiei. Și nu doar noi, cei din generația mea vom cădea, ci actuala coaliție de guvernare va condamna și generațiile viitoare să plătească nota de plată. Copiii noștri vor fi condamnați să răscumpere incompetența actualei coaliții.

Dragoș PÎSLARU,

europarlamentar RENEW EUROPE