Un business profitabil care rezolvă problema producției nevalorificate

Un business profitabil care rezolvă problema producției nevalorificate

Prețurile mici, oferta peste cererea existentă, ideea de perfecțiune invocată de lanțurile de magazine în cazul legumelor și fructelor sunt motive pentru care zeci de tone de materie primă rămân nevalorificate. Teoria este confirmată și de un studiu al Comisiei Europene potrivit căruia 95% din risipă are loc în procesele de producție și la consumatorul final, iar legumele și fructele sunt în topul produselor aruncate. Cum ar putea fi stopată această risipă? Prin deshidratarea fructelor și legumelor care rămân nevândute. Ștefan Stancu a intuit potențialul acestei activități și a deschis la Prundu, județul Giurgiu, o fabrică de acest gen. După patru luni de la inaugurare, am mers în fabrica sa pentru a vedea cum merg lucrurile.

Investiția totală, cca. 230.000 euro

Proiectul fabricii, finanțat prin programul POSDRU, a intrat în funcționalitate la sfârșitul anului trecut.

„Am aplicat pentru acest proiect cu finanțare europeană, în cadrul căruia a existat și un studiu de piață care m-a convins că există cerere pe acest sector de uscare fructe-legume. Privind în retrospectivă, a fost un proces destul de dur, în sensul presiunii timpului și a banilor. A trebuit ca în cinci luni să ridicăm construcția și să cumpărăm echipamentele. Așa că a fost o presiune mare de timp, de bani și o serie de reguli care trebuiau respectate conform finanțării.“

Finanțarea pe care a obținut-o prin programul POSDRU a fost de 180.000 de euro, însă proiectul a trebuit susținut și din resurse personale cu cca. 50.000 de euro. În prezent, fabrica are patru angajați – o condiție obligatorie prin proiectul accesat – și este dotată cu două uscătoare, unul de 25 kg și altul de 100 kg. Tânărul antreprenor spune că unul dintre principiile de care a ținut cont atunci când a ales echipamentele pentru fabrică a fost raportul preț-calitate. A avut șansa de a descoperi un producător român care venea cu o soluție pe care nu o mai găsise la alți producători, și anume automatizarea programelor de uscare pe rețete, cântărirea în timp real a tuturor parametrilor.

Serviciul de uscare este mai căutat

În fabrica de la Prundu, activitatea se desfășoară în două direcții. Serviciul de uscare a fructelor, legumelor și plantelor medicinale pentru diferiți clienți, dar și uscarea materiei prime cu scopul valorificării. Pentru a beneficia de primul serviciu, cel de uscare a materiei prime, clientul aduce marfa în fabrica de la Prundu. Aceasta este spălată, procesată dacă este necesar și introdusă în uscătoare. După ce se încheie procesul de deshidratare, clientul vine și își preia produsele.

Pentru această activitate nu există un preț standard, el fiind stabilit în funcție de produs (se usucă o gamă diversă de plante medicinale, fructe și legume) și de pregătirea prealabilă pentru uscare.

„Am avut surpriza să constatăm că serviciile de uscare sunt mai căutate și pot spune deja că am câștigat un client din Constanța care apelează periodic la serviciile noastre pentru a usca producția de cătina. Este normal ca acest serviciu să fie mai căutat, pentru că este o activitate mai facilă. Însă nu ne vom orienta doar către asta. Cei mai mulți bani vin din comercializarea fructelor și legumelor așa că ne dorim să dezvoltăm acest segment“, spune Ștefan Stancu.

Trebuie făcute noi piețe

Aprovizionarea cu materie primă se face din zona locală care are potențial, pentru că tot mai mulți agricultori cultivă pe suprafețe mari, dar în funcție de prețul solicitat de producător și de costuri, antreprenorul din Prundu poate colabora cu parteneri de oriunde.

Din experiența acumulată, spune că cel mai sigur este să încheie contracte din timp cu producătorii, chiar și cu un an înainte, pentru a-și asigura materia primă și pentru a evita oscilațiile de preț impuse de piață. Însă în afacerea cu legume și fructe uscate fiecare acțiune este raportată la valorificare. În consecință, pentru a putea încheia contracte cu producătorii, de preferat cei cu exploatații de mari dimensiuni, trebuie mai întâi să găsească clientul final către care să vândă produsele uscate. Însă deocamdată piața este nedezvoltată și în contextul acesta antreprenorul din Prundu a trebuit să caute soluții de valorificare. În trei luni de activitate efectivă a reușit să stabilească parteneriate cu trei magazine mai mici. Nu a încercat încă să pătrundă în marile magazine, pentru că o condiție esențială în acest sens este existența unor stocuri foarte mari din sezonul fructelor și legumelor. Lucru pe care deocamdată nu l-a reușit.

Minimum un an de rezistență

Pentru că piața este în curs de formare, nici competitori nu sunt pe zona de uscare. Este un avantaj important, însă cel care se gândește să dezvolte un proiect de acest fel trebuie să fie conștient de faptul că, pe lângă costurile inițiale ridicate, principala preocupare trebuie să fie valorificarea. Spre deosebire de Italia sau Franța, în România cererea de fructe și legume deshidratate este restrânsă. Dar chiar și așa o afacere de acest fel poate aduce profituri importante. Spre exemplu, din 30 kg de roșii se obțin 2 kg și jumătate de roșii uscate. Producătorul din Prundu comercializează 100 g de roșii uscate cu 6 lei, în vreme ce aceeași cantitate de roșii uscate importate din Italia sau Turcia costă 7-8 lei, deși costurile de producție ale dlui Stancu sunt mai mari cu 30% decât ale producătorilor străini. Ștefan Stancu spune că cele mai scumpe, dar și cele mai căutate produse uscate sunt merele tăiate rondele. Din 10-12 kg de mere proaspete se obține un kilogram de mere uscate, iar 100 g se vând și cu 5 lei. Iar dacă produsele sunt de nișă, prețul crește și mai mult. În trei luni de activitate, fabrica de la Prundu a comercializat în jur de 500 kg de fructe, respectiv mere, prune, gutui și roșii.

Afacerile cu fructe și legume au potențial și după un an de rezistență pe piață. Ștefan Stancu speră să spună că se poate trăi dintr-un astfel de business.

Avantaje

• Valorificarea fructelor și legumelor rămase pe stoc.
• Valoare mare adăugată a produsului obținut în urma uscării.
• Costuri reduse prin comparație cu congelarea, spre exemplu, și de depozitare.
• Termen de valabilitate a produselor de minimum un an.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 20-21