Pepenii, o afacere de viitor
Pepenii, o afacere de viitor
Pentru un tânăr din localitatea ialomițeană Gheorghe Doja, pepenii nu sunt doar unele dintre fructele preferate, ci și activitatea care stă în spatele unei afaceri de viitor. Andrei Boitoș, căci despre el este vorba, este inginer în logistică și trafic, dar cum agricultura i-a oferit mult mai multe oportunități decât transporturile, și-a regândit drumul în viață. A înființat o cooperativă agricolă, livrează pepeni marilor lanțuri de magazine și plănuiește să își dezvolte afacerea și prin cultivarea altor specii.
Pasiune căpătată de la tată
Deși a terminat o facultate cu alt specific decât cel agricol, Andrei susține că orientarea spre agricultură nu este întâmplătoare, iar un rol important l-a avut și îl are și tatăl lui de la care are tot timpul câte ceva de învățat. „Sezonul trecut am cultivat o suprafață de 30 ha, iar în acest an vom crește la 40 ha, dintre care 20 ha vor fi cu pepeni și 20 ha cu porumb pentru a asigura o rotație corespunzătoare. Am parte de susținerea tatălui meu care are o experiență mult mai bogată în cultura pepenilor. Însă, pentru a mă descurca așa cum trebuie, este nevoie de multă implicare și voință, doar așa treburile merg bine. Importantă este și prezența mea în câmp începând cu luna martie și până la sfârșit de septembrie, deoarece cu cât particip mai mult, cu atât învăț mai multe lucruri și astfel pot produce mai mult“, a declarat tânărul fermier.
Cooperativa Agricolă Legume Ialomița
Aceasta este titulatura cooperativei pe care a înființat-o Andrei Boitoș. În prezent are 5 membri, iar avantajele acestei forme de asociere sunt foarte bine explicate de fermierul ialomițean: „Ne-am gândit să ne unim în primul rând datorită prezenței în piață, deoarece riscăm să fim înlocuiți de fermierii mai mari decât noi. Știm că aceștia au și capacitatea de producție mai mare, iar lanțurile de supermarketuri și hipermarketuri aleg să se orienteze către astfel de colaboratori care pot oferi marfă multă și pe o perioadă cât mai îndelungată. Apoi, un alt motiv pentru care ne-am asociat este acela de a putea să ne achiziționăm inputuri mai ieftine. Cumpăram mai ieftin și vindem mai scump, pentru că am eliminat și intermediarul dintre magazine și noi.“
Membrii cooperativei au un plan bine pus la punct pe care îl respectă și treburile merg în direcția potrivită. Plantează în perioade diferite, hibrizi cu perioade vegetative diferite, își produc și o mare parte din răsaduri, iar planul de aplicare a produselor de protecția plantelor este adaptat astfel încât limita admisă să nu fie depășită, ba chiar aplicată undeva la jumătate deoarece pepenii de calitate, cât mai curați, sunt deviza lor.
Tehnologia de cultură
Cultura pepenilor nu este una ușoară, necesită atenție, forță de muncă, iar pentru ca rezultatele să fie conform așteptărilor sunt multe aspecte de care tânărul fermier trebuie să țină cont. „Încercăm să mecanizăm cât mai mult procesele de întreținere a culturii. Este adevărat că sunt foarte multe lucrări care nu se pot face decât cu oameni. Din păcate, aici întâmpinăm destul de multe probleme în acest moment. Zilierii se găsesc tot mai greu și nu sunt informați foarte bine, nu vor să piardă ajutorul social și așa mai departe. Este destul de greu, pentru că unii consideră că este mai bine să primească de la stat 400 de lei decât să muncească și să primească dublu“, a specificat Boitoș.
Și în ceea ce privește tehnologia de cultură membrii cooperativei agricole ialomițene au un plan bine stabilit, iar targetul de producție este de 105 tone/ha la pepenii hibrizi. „Plantăm în câmp răsad și îl producem în 3 feluri. Cumpărăm semințele hibrid, le plantăm în solar și le urmărim până când sunt gata de transferat în câmp, aceasta ar fi cea mai slabă tehnologie, să spunem. O altă metodă pe care o aplicăm este plantarea răsadului altoit pe care fie îl producem noi pentru pepenii speciali, fie îl cumpărăm. La aceste prime 2 metode de plantat punem cu folie la nivelul solului și apoi biloane tunel peste răsad. Rolul acestora din urmă este de protejare atunci când temperaturile zi-noapte fluctuează. Tunelul se aplică pe rând, peste folia de la nivelul solului, și are aproximativ 40 cm înălțime. Următoarea tehnologie, la care nu folosim plante hibrid, este fără tunelul de protecție și cu răsad produs de noi, nealtoit. Mai există și o a 4-a metodă prin care se poate înființa cultura, dar noi o folosim rar, spre deloc. Este vorba despre metoda clasică unde semințele se pun cu semănătoarea, dar asigură producții destul de mici. Ca să vă dați seama de diferență, dacă pe parcelele semănate cu răsad obținem 105 t/ha, pe cele semănate cu semănătoare producția este undeva la 30 t/ha“, a mai declarat fermierul.
Acesta a mai precizat faptul că a optat pentru înființarea culturilor cu răsad deoarece asigură o producție mai mare și au o rezistență mai bună la boli și dăunători, iar diferența de 5-10 tone în plus la hectar poate conta semnificativ în profitul fermei.
În ceea ce privește perspectivele de dezvoltare, Andrei a specificat că urmărește extinderea și către alte culturi cum ar fi ardeii, roșiile sau castraveții și asta pentru că „ne vom ancora mult mai bine în piață, iar marile lanțuri de magazine vor apela la noi constat“, a conchis fermierul ialomițean.
Larissa SOFRON
Revista Agrobusiness nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 18-19