fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Top producții-porumb și floarea-soarelui 2016

Share Button

productii-record-de-porumbAnul acesta producția de porumb și floarea-soarelui a fost influențată de seceta din lunile iunie, iulie și august. Nu putem vorbi deci despre recolte la maximum de productivitate a soiurilor și solurilor, mai ales în zonele neirigate, în condițiile aplicării tehnologiei complete de cultură . Dar chiar și așa, în fermele mari, producțiile au fost convenabile, spun fermierii.

Cele mai fertile terenuri din România se găsesc în Câmpia de Vest și toate subdiviziunile Câmpiei Române (Blahniței, Băileștilor, Romanaților, Burnazului, Boianului, Găvanu-Burdea, Câlnăului, Titu, Gherghiței, Vlăsiei, Mostiștei, Bărăganul Ialomiței, Bărăganul Călmățuiului, Balta Ialomiței, Insula Mare a Brăilei, Buzăului, Brăilei, Covurlui). Nu întâmplător deci, într-un top 10 al celor mai mari producători de cereale figurează, în ordine, județele Timiș (peste un milion de tone), Călărași, Constanța, Dolj, Teleorman, Arad, Ialomița, Olt, Brăila și Bihor (aproape 600.000 de tone). Un clasament al celor mai mari producții medii la hectar, și vorbim doar despre porumb, plasează județele într-o altă ordine: Arad și Timiș (zonă avantajată de regimul hidric), Călărași, Ialomița, Brăila și Constanța. Clasamentul este influențat de marii produ­cători români și străini care aplică tehnologii de vârf, dar mai cu seamă de inginerii care s-au dovedit, de-a lungul timpului, a fi performeri în domeniul lor de specialitate.

Top 5 producții medii/ha, la porumb

Un top 5 al producțiilor medii/ha/fermă ar arăta în felul următor (am folosit incorect, dar din motive pur tehnice, un cumul de producții pe terenuri irigate și neirigate):

– Combinatul Agroindustrial Curtici-Arad, dr. ing. Dimitrie Muscă: 12-13.000 kg de boabe/ha, neirigat;

– SC Agricost, Insula Mare a Brăilei, dr. ing. Lucian Buzdugan: 11-12.000 kg de boabe/ha, cultură irigată;

– Combinatul Agroindustrial Olari-Arad, dr. ing. Dimitrie Muscă: 11.000 kg de boabe/ha, neirigat;

– Agro Sif Muntenia, zona Călărași (Chirnogi), director Mihai Ion: 10-11.000 kg de boabe/ha, cultură irigată;

– SC Agrar, Bordei Verde-Lișcoteanca, Brăila, ing. Costică Măcelaru: 9.000 kg de boabe stas/ha, cultură neirigată.

În zone similare de producții se înscriu și marile companii Inter-Agro, Maria Trading, Agrofarm etc.

Vorbind despre terenuri neirigate, în afară de excepțiile numite Dumitru Muscă și Costică Măcelaru, producții bune, în condițiile din acest an, s-au mai obținut în Timiș (peste 9.000 kg/ha – ing. Viorel Matei), Ialomița (7.800 kg/ha – ing Nicolae Sitaru, Elsit Orezu. Pe solele mai bune, ing. Sitaru a realizat și 10 tone/ha). Topul este întocmit fără a consulta statistici ale MADR, ci numai utilizând baza noastră de date. O precizare: recoltarea nu a fost încheiată în vestul și centrul țării și în zonele irigate din sud.

Reguli generale pentru recolte mari

Dr. ing. Dimitrie Muscă: „Conservarea apei în sol, scarificarea (adâncime ideală 50-53 cm) și favorizarea activității microorganismelor în stratul fertil. Ca particularitate pentru 2016, esențiale au fost tratamentele pentru combaterea sfredelitorului porumbului – Pirusta (Ostrinia) nubilalis, dăunător care a manifestat un atac extrem de virulent. Restul ține de tehnologie. Argumente: vorbind despre importanța și efectul păstrării apei în sol, anul trecut, cu 200 litri de precipitații de la 1 ianuarie și până la 20 august, tot am obținut 8.500 kg de porumb boabe/ha.“

Ing. Nicolae Sitaru: „Să fie respectată tehnologia și semănatul să fie făcut devreme; să fie bine alese semințele.“

Ing. Mihai Ion: „Irigațiile și aplicarea corectă a tehnologiei de la «a» la «z» (hibrizi productivi, pregătirea terenului la timp și de calitate, fertilizare organică și chimică în cantități optime și la timp, dar numai după un dozaj realizat în funcție de cartarea agrochimică, erbicidare și tratamente etc.). În general, la o tehnologie respectată ad-litteram, în condiții de neirigare și într-un an agricol normal din punctul de vedere al temperaturilor și precipitațiilor, trebuie să te aștepți la 4 tone/ha la rapiță și floarea-soarelui, peste 6 tone la grâu și orz, peste 8 tone la porumb.“

Dr. ing. Lucian Buzdugan: „Porumbul, ca oricare altă cultură, are o sumă de condiții de producție în care factorul minim influențează negativ nivelul recoltei. Adică, dacă un element tehnologic îl realizezi la valoare minimă, și producția se duce înspre minimum. Primul factor de producție și cel mai important este cel genetic, respectiv hibridul/soiul ales (costul unui hibrid este cam același, dar alegând unul care corespunde zonei de producție, plusul de recoltă este de 3-4 tone/ha); al doilea – nivelul de fertilitate a solului (degeaba se asigură genetică, dacă solul nu hrănește planta); trei – apa (niciuna dintre primele două condiții nu contează dacă nu este apă. În lipsa unui regim hidric normal sau a irigațiilor, apa se poate păstra în sol prin tehnologii conservative. Aviz celor care folosesc tehnologiile intensive!); patru – combaterea bolilor, buruienilor și dăunătorilor (porumbul este poate cea mai sensibilă plantă la buruieni; dacă nu ai un sistem de cultură corespunzător sau o schemă corectă de erbicidare, poți avea pierderi majore de recoltă. Rol esențial îl au și tratamentele împotriva dăunătorilor, având în vedere atacul de Ostrinia și Helicoverpa sau Chloridea ori Diabrotica, în vestul țării); cinci – biostimulatori de creștere (asigură o germinare mai bună). În fine, aș mai adăuga eficiența economică. Poți să faci și 12 tone, dar dacă cheltuiești mai mult, mai ales în condițiile prețurilor mici de astăzi, ai cultivat degeaba!“

Ing. Costică Măcelaru: „Am mai spus și altădată, eu am o tehnologie de la care nu abdic. Detaliat: semăn la 6,2-6,5 C în sol, asta se întâmpla undeva în jurul datei de 25-28 martie; îmi pregătesc terenul de semănat din toamnă, primăvara nu mai fac niciun fel de lucrare, vin cu semănătoarea direct în sola trecută peste iarnă (conserv apa în sol); cu două-trei zile înainte de răsărit aplic o erbicidare cu Total; dacă se întâmplă să nu distrug tot costreiul la primul tratament, mai vin cu erbicidare în vegetație.“

În loc de concluzii

Ca să ne dăm seama de efectul secetei în acest an, vă dăm doar două exemple: în zona Bărăganului au căzut, de la semănatul și până la recoltarea porumbului, 333 litri de apă/mp (martie – 57 l/mp, aprilie – 60, mai – 74, iunie – 101, iulie – 15, august – 26);  în județul Iași, cele mai puternice firme din zona Trifești-Ţigănași-Probota au obținut, la porumb, între 4-5 tone/ha, în condițiile în care fermele respective nu discută de recolte mai mici de 8-9 tone/ha. În schimb, în aceleași localități, a fost înregistrată, pe un lot experimental, o producție record la rapiță de 5.000 kg/ha!

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 16-17

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.