Timiş, Dolj şi Mehedinţi, judeţele fruntaşe la terenuri nelucrate

Timiş, Dolj şi Mehedinţi sunt judeţele cu cele mai mari suprafeţe agricole nelucrate – peste 30.000 de hectare în fiecare judeţ – la nivel de ţară. Chiar dacă guvernanţii susţin că suprafeţele sunt în scădere, tot există un motiv de îngrijorare: valoarea de piaţă a acestor terenuri este din ce în ce mai mică.

Topul pârloagelor

Cele mai mari suprafeţe nelucrate se află în Timiş – 48.240 de hectare de teren agricol nelucrat, urmat de Dolj – 40.254 hectare şi Mehedinţi – 31.504 hectare, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Pe locurile următoare în clasament se mai află Sălaj – 19.547 ha, Arad – 18.126 ha, Sibiu – 14.170 ha, Alba – 11.851 ha, Cluj – 11.031 ha, Caraş Severin – 9.952 ha şi Mureş – 9.156 ha. În total, cele 10 judeţe însumează împreună 213.831 hectare de teren nelucrat, adică peste 2% din suprafaţa arabilă a ţării.

Cât despre suprafaţa nelucrată la nivel naţional, informaţiile din piaţă arată că aceasta variază între 800.000 ha şi un milion de hectare, în scădere totuşi faţă de ultimii 2-3 ani, când se vehicula o cifră chiar de câteva milioane de hectare.

Terenurile nelucrate sunt în general terenuri cumpărate de străini în scopuri imobiliare sau, cum se întâmplă de multe ori, este vorba de suprafeţe care aparţin unor proprietari care nu doresc să le arendeze. „Pur şi simplu, preferă să lase pământul pârloagă decât să-l dea altora să-l lucreze, afirmă Laurenţiu Baciu“, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Suprafaţa agricolă totală a României se ridică – conform celui mai recent recensământ agricol din România – la 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare este teren arabil.

Timişul, pe primul loc

Timişul nu se numără doar printre judeţele care au atras cei mai mulţi investitori străini, ci se află pe primul loc şi în topul suprafeţelor nelucrate. „Acestea sunt în general terenuri rezervate pentru afaceri imobiliare sau aparţin străinilor“, este de părere Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. El spune că dimensiunea suprafeţelor nu ar trebui însă să îngrijoreze, având în vedere că ele nu reprezintă decât aproximativ 10% din suprafaţa agricolă a judeţului. Matei spune că atâta vreme cât proprietarii acestora nu sunt amendaţi deoarece nu lucrează terenul, situaţia se va menţine. Mai mult, nici „UE nu interzice să nu se lucreze terenul, ci solicită să fie bine întreţinut“.

Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, este de părere că suprafeţele nelucrate ar putea creşte în următorii ani, pe fondul lipsei unor măsuri de stimulare a sectorului din partea statului, ceea ce ar putea duce la ieftinirea terenurilor.

„O consecinţă va fi ieftinirea terenului agricol, al cărui preţ crescuse în ultimii ani, în medie, până la 3.000 de euro. Ar putea scădea cu 30-40% sau chiar mai mult, la sub 2.000 de euro pe hectar, în medie“, declara fostul ministru al Agriculturii la un eveniment organizat în Timiş la sfârşitul lunii august.

Potrivit datelor APIA Timiş, hectarul de teren se vinde în zonă la preţuri care variază între 2.000 şi 5.000 de euro, tendinţa fiind de scădere în ultima perioadă.

Zonele nisipoase aduc Doljul pe locul doi

Pe locul doi în clasamentul întocmit de APIA se află Doljul, o importantă zonă agricolă a ţării, cu o suprafaţă de peste 40.000 hectare. Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj, spune că este vorba de suprafeţe mici situate în zone deluroase sau nisipoase, în general de terenuri deţinute de bătrâni sau de suprafeţe aflate în localităţi unde nu există asociaţii agricole.

„În zona nisipurilor înainte erau multe livezi. Acum nici sistemul de irigaţii nu funcţionează. Ce-i drept, canalele mai există, dar nu sunt pompe, iar apa este scumpă“, declară Iancu, dezamăgit de faptul că aceste suprafeţe au fost scoase din circuitul agricol.

Tot el spune că suprafeţele nelucrate sunt în scădere. În prezent, preţul unui hectar de teren agricol în judeţ variază între 800-1.500 de euro.

România, în topul tranzacţiilor cu teren agricol

România se află pe primele locuri la nivel european în topul tranzacţiilor agricole, cu peste 700.000 hectare de teren agricol vândute străinilor. Situaţia nu se va schimba mai mult ca sigur prea curând atât timp cât preţul unui hectar porneşte de la circa 800 de euro şi se situează în general în jurul a câtorva mii de euro, în cele mai bune zone agricole, cu condiţia să fie vorba şi de suprafeţe compacte. Chiar şi aşa, este destul de puţin dacă ne comparăm cu alte state din Europa, unde oricum devine tot mai greu să găseşti terenuri de vânzare. De exemplu, în Olanda hectarul de teren agricol se vinde cu 47.000 de euro, iar în Danemarca cu 22.000 euro. În Germania şi Marea Britanie preţul variază în jurul cifrei de 16.000 de euro. Ceva mai ieftin se vinde în schimb în Franţa – 5.000 de euro hectarul – sau în Polonia – 4.500 de euro hectarul. Peste Ocean, în SUA, hectarul de teren agricol costă peste 5.000 dolari.

În România, cei mai mari investitori în domeniu provin din ţări precum Italia – 24,29% din terenurile cumpărate, Germania – 15,48%, ţările arabe – 9,98%, Ungaria – 8,17%, Spania – 6,2%, Austria – 6,13% sau Danemarca – 4,52%

Ioana GUŢE