fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Tehnologizarea inteligentă a agriculturii, în plin avânt

Share Button

agraria-2014Înaltele tehnologii şi-au pus amprenta peste tot: în casele oamenilor, în economie, în infrastructură, practic nu a rămas niciun colţişor din civilizaţia occidentală care să nu fi fost „cucerit“ de tehnologia informaţiei. Cum era şi firesc, nici domeniul agricol nu a rezistat tentaţiei de a se restructura în profunzime, adoptând înaltele tehnologii muncii de la fermă. În acest moment, cele mai high-tech agriculturi le au SUA, Franţa, Germania sau Italia, ţări care deja nu îşi mai pot gestiona fermele fără soluţiile înaltei tehnologii. Astfel, în ţările occidentale dezvoltate practic culturile nu mai pot fi erbicidate sau semănate fără ajutorul sateliţilor prin care vin hărţile pentru GPS. Şi irigarea unui teren a devenit imposibilă fără computer. De fapt, nu mai poţi să faci mare lucru fără computere. În acest context ne-am putea întreba: putem vorbi de o informatizare a agriculturii româneştii în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat? Da, este posibil…

În Occident o operaţiune de semănare făcută prin satelit are o acurateţe de 10 cm. De aceea agricultura din Vest are performanţe aproape „perfecte“ când vorbeşti de producţia la hectar. De câţiva ani înaltele tehnologii au apărut, timid ce e drept, şi în agricultura românească. Potrivit statisticilor, în acest moment numai 30 la sută dintre fermierii din România accesează Internetul. Aceleaşi statistici spun că, dintre fermieri, numai 3% folosesc şi programe informatice şi tehnologie high-tech la munca de la fermă. Potrivit specialiştilor în tehnologia informaţiei, „lucrurile au început să se pună în mişcare de la fermierii mari către fermierii mici, iar programele informatice din agricultură sunt concentrate spre trei direcţii. O dată pe soluţiile foarte scumpe care implică, în mare, controlul total informatizat al fermelor şi care costă între 100.000 şi 500.000 de euro. O a doua direcţie ar fi soluţiile software pentru managementul fermei, dar de această dată accesibile pentru toţi fermierii şi care acoperă câteva zone foarte importante din munca la fermă. O soluţie deja folosită la noi este folosirea GPS pentru controlul traseelor maşinilor agricole, măsurarea suprafeţelor agricole în timp real. O soluţie nouă pe care o oferă şi firma noastră ar fi managementul combustibilului folosit în agricultură“, a declarat pentru Lumea Satului reprezentantul firmei Agro Office Sisteme, Ioan Neagu.

Sistem antifurt de motorină

Chiar dacă sună pretenţios, „managementul combustibilului“ ajută în mod direct fermierii. „Îm­preună cu sistemul GPS noi instalăm un senzor în rezervorul de motorină şi avem astfel control în timp real sau pe orice altă perioadă asupra consumului de motorină. Practic, prin acest sistem se împiedică total sustragerea de motorină din rezervoarele utilajelor. În privinţa sistemului antifurt de motorină, avem un client căruia i-am implementat sistemul înainte de campania de primăvară şi după încheierea acesteia a constatat că are consumul de motorină redus la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care a folosit aceleaşi utilaje şi aceiaşi oameni“, ne mărturiseşte Ioan Neagu. Un alt domeniu de înaltă tehnologie ar fi crearea de hărţi informatice. Cu ajutorul acestui sistem fermierul îşi poate măsura singur, cu ajutorul GPS-ului, parcelele pe care le deţine pe care apoi le poate compara cu cele de la APIA. Şi asta pentru că se ştie că există diferenţe, uneori notabile, între hărţile APIA şi situaţia reală din teren. Acum, ajutat de computer, fermierul îşi măsoară singur parcela, măsurătoare pe care apoi o trimite prin Internet celor de la APIA. În acest mod erorile de măsurătoare sunt total înlăturate. Mai mult, tot cu ajutorul GPS, pentru fiecare parcelă fermierul poate crea o etichetă personală a respectivei parcele. Eticheta poate arăta tipul culturilor, productivitatea la hectar, dar şi orice altă informaţie. „În general fermierii din România nu sunt familiarizaţi cu soluţiile computerizate. Dacă vine un fermier spunem aşa. Sigur că sunteţi de acord că APIA are un sistem de hărţi inexact şi probabil de multe ori au fost cazuri în care parcela dumneavoastră să nu fie la APIA, acolo unde consideraţi că este. Cu ajutorul tehnologiei GPS parcela de teren poate fi localizată exact“, mai spune Ioan Neagu.

Mai nou, pe piaţă a apărut un program informatic de management al fermei care practic ţine toate evidenţele (bineînţeles pe un computer), de la materiile prime folosite până la profitul final obţinut din recoltă.

Care este preţul…

De exemplu, un sistem informatic complet pentru hărţi agricole costă 700 de euro, care se comercializează şi împreună cu aparatul GPS. La acestea se mai adaugă circa 9 euro pe lună abonament pentru actualizarea lunară a programului informatic pentru o funcţionare optimă. Sigur, în funcţie de complexitatea soluţiilor informatice dorite pentru gospodărirea fermei, sistemele informatice pot costa de la sute la mii şi zeci de mii de euro. Iar dacă vorbim de ferme foarte mari costurile pot ajunge şi la jumătate de milion de euro. Totuşi trebuie să ţinem seama de faptul că în agricultură înalta tehnologie nu este o modă sau un moft aşa cum este în alte domenii (vezi telefonia mobilă), ci începe să fie o necesitate. „Dacă vrei să câştigi bani mulţi, cu mai puţin efort dar cu aceiaşi bani, atunci ai nevoie de tehnologie. E ca şi cum ai vrea ca acum, în 2014, să faci cu un tractor U 650 aceiaşi producţie aşa cum se face cu un brand modern de tractor. Acum există şi tractoare cu pilot automat. Un sistem GPS controlează tractorul la propriu prin intermediul unui pilot automat care este conectat la sistemul de direcţie al utilajului. Practic, fermierul nu mai conduce tractorul deloc. Au apărut, experimental ce e drept, şi tractoarele „clone“. Există un tractor controlat de un mecanizator, iar un alt tractor sau alt utilaj, chiar două, fără niciun fel de şofer, dar cu un sistem computerizat sofisticat, se sincronizează perfect cu mişcările primului tractor, deplasându-se fie în spatele acestuia fie într-o parte. Sistemul poate fi folosit cu succes în special pe suprafeţe agricole mari“, a conchis Ioan Neagu.

Totuşi, ne putem întreba: pe viitor toate procesele agricole vor putea fi complet automatizate? Şi ne punem această întrebare în condiţiile în care fermierul până nu vede lanul, până nu miroase sau gustă din recoltă nu se poate numi fermier. De aceea, credem noi, latura umană e greu de crezut că va dispărea vreodată din agricultură. Şi asta pentru că, spre deosebire de alte domenii, agricultura are un „suflet“ care nu va putea fi înlocuit niciodată de nicio tehnologie.

Bogdan PANŢURU

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.