Taxele mari reduc consumul de peşte

pesteDupă reducerea TVA la pâine, tot mai multe sectoare din industria alimentară au cerut autorităţilor măsuri similare pentru a micşora evaziunea fiscală. La peşte (mâncarea de bază a românilor pe vremea comunismului), de exemplu, aceasta acoperă circa 50% din piaţă.

Consumul oficial de peşte din România se ridică la 4,5 kilograme pe locuitor anual, de câteva ori mai mic faţă de nivelul de dinainte de 1989. Gheorghe Ştefan, preşedintele Patronatului Peştelui din România, crede că aceste date sunt reale în condiţiile în care piaţa neagră este de circa 50%. În UE consumul mediu este de 25 kg pe locuitor pe an, pe primele locuri aflându-se Portugalia, cu 66 kg, şi Spania, cu 48 kg.

„Dacă noi producem în jur de 10.000 de tone de peşte în acvacultură şi 2.000 de tone în Deltă avem în total o producţie anuală de 12.000 de tone, iar eu estimez că piaţa neagră a peştelui acoperă în jur de 50% din această cifră. Poate valoric nu este o sumă extraordinară com­parativ cu carnea de porc sau de pasăre, dar se ridică undeva la 50 milioane de euro“, a declarat la CARNEXPO 2013 Gheorghe Ştefan, care este neîncrezător cu privire la şansele ca reducerea TVA la peşte să se producă prea curând.

El susţine însă că evaziunea ar fi cu mult mai mică dacă ar exista o bursă a peştelui în România.

„În momentul de faţă ştiu că s-a făcut licitaţia şi urmează să se construiască bursa peştelui. Dacă se va face în exerciţiul acesta financiar sau în următorul, asta nu mai ştiu, dar este o investiţie absolut necesară pentru eradicarea economiei negre din această piaţă. A durat atât de mult pentru că în urmă cu 2-3 ani cei de la ANPA au dorit să facă o investiţie de 15 milioane de euro, faţă de o estimare de cel mult 1,5-2 milioane de euro, iar UE nu a fost de acord cu o astfel de construcţie faraonică pentru o mie de tone de peşte“, a precizat Ştefan.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele RO-FISH, susţine că suprataxarea fiscală are ca efect o infracţionalitate mare.

„Rugăm reprezentanţii Guvernului să ne ajute în iniţiativa de reducere a TVA-ului pentru produsele ali­mentare. Cauza primară de infracţionalitate este suprataxarea fiscală. Nu putem să ne dezvoltăm când luăm la infinit din buzunarul producătorului. Noi avem din punct de vedere economic cea mai precară susţinere din UE. Nu am văzut o societate care să progreseze dacă tot timpul cheltuieşte“, a afirmat Cuzdrioreanu.

La rândul lui, Cristian Dărmănescu, patronul Alfredo Foods, spune că industria peştelui suferă acut după majorarea TVA, taxă care afectează toate firmele serioase. „De ea beneficiază cei care se ascund şi ne atacă din tranşee“, a declarat Dărmănescu. Reprezentantul Alfredo Foods susţine că firmele din industrie trebuie să aibă o poziţie comună şi faţă de marii retaileri care an de an cuceresc o poziţie dominantă în comerţul modern.

„Condiţiile solicitate de retaileri sunt uneori incorecte şi injuste, de multe ori de neacceptat pentru mulţi dintre noi“, a declarat Dărmănescu.

Peşte oceanic pentru procesare

Consumul anual de peşte în România este de 110.000 tone pe an, dintre care numai 12.000 tone se produc în România, restul cantităţii provenind din import.

„România importă atât de mult pentru că 90% dintre procesatorii din România folosesc peşte oceanic, respectiv sardină, macrou, somon, iar peştele de apă dulce, cum este de exemplu crapul comun, nu este pretabil a fi procesat pentru că oasele sunt mari şi nu se procesează prin marinare. Importăm din Norvegia, Spania, ţară care are cea mai mare flotă de pescuit, din Canada şi China“, a mai spus Ştefan.

Acesta susţine că sumele pe care România le va primi de la UE în perioada 2014-2020 pentru dezvoltarea acvaculturii locale vor fi mai mici deoarece banii alocaţi pentru programul 2007-2013 nu au fost accesaţi decât într-o mică măsură.

„Suma alocată României va fi redusă substanţial din cauza neabsorbţiei. În 2005 s-au negociat 300 milioane de euro; am justificat suma prin potenţialul mare pe care îl aveam, adică cele 100.000 ha de luciu de apă, cea mai mare suprafaţă din Europa“, a precizat Ştefan.

România are înregistrate în registrul de acvacultură circa 650 de ferme piscicole. În acvacultura de apă dulce avem cele mai multe specii din Europa: crap, somon, ştiucă şi, mai nou, sturion, afirmă Ştefan.

Cele mai bune perspective de piaţă le au crapul comun şi păstrăvul. Dacă acum 4-5 ani se vindeau 500 de tone de păstrăv, acum am ajuns la 4.500 de tone, afirmă Ştefan.

Prea multe ferme de sturioni

În şase ani România a depus mult mai multe proiecte de creştere a sturionilor cu bani europeni decât toate statele din Vestul Europei, a mai spus Ştefan. Acesta susţine că afacerea cu sturioni este destul de riscantă pentru că banii se scot abia peste 10 ani, când peştele ajunge la maturitate.

„Fermele care au investit în sturioni trebuie să fie foarte atente pentru că acestea cresc un peşte care dă produsul după 10 ani. Să ai un business în care doar cheltuieşti timp de un deceniu este foarte greu. De aceea toate fermele din vestul Europei pe care eu le-am văzut au ajuns proprietatea băncilor, după ce proprietarii au dat faliment. Nu au rezistat cei 10 ani să obţină prima producţie şi astfel băncile nu au avut încotro şi s-au ales cu ferme de sturioni“, a spus Gheorghe Ştefan. Nu mai vorbim de concurenţa chinezilor, care au intrat puternic pe această piaţă în ultimii ani.

Ioana GUŢE

Tags:

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email