fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Stupul Apidava, extins de familia Mateş

Share Button

fagureDe cele mai multe ori startul afacerilor de succes din domeniul agroalimentar se dă în bucătăria proprie. Timid, cu paşi mici, dar care se dovedesc a fi siguri, simpla idee de a produce „acel ceva“ pentru consumul propriei familii poate deveni un bussines care să asigure mai mult decât necesarul pentru masa proprie. Un astfel de exemplu este familia Mateş din Blaj, care a transformat un hobby într-o afacere cu desfacere peste mări şi ţări.

De la stilou la dalta apicolă

În 1991, profesorul de fizică Victor Mateş renunţă la stiloul cu care corecta lucrările despre vectori sau Legea lui Ohm şi se dedică uneltelor necesare hobby-ului insuflat de către bunicul său: apicultura. Înainte de a renunţa la catedră, acesta se ocupa cu creşterea albinelor pentru a asigura propriei familii necesarul de miere; mai mult, a avut grijă să le insufle şi fetelor lui dragostea pentru acest domeniu. Şi aşa s-a ajuns la o afacere începută în bucătăria proprie, cu produse etichetate manual. Brand-ul a luat fiinţă şi datorită contribuţiei doamnei Mateş, profesoară de franceză şi iubitoare de literatură care, la fel ca soţul său, a renunţat la catedră şi s-a alăturat afacerii familiei. Un an mai târziu a fost înfiinţată şi firma, însă denumirea de astăzi, Apidava, datează din 2007. Poate vă întrebaţi, aşa cum şi noi am făcut-o, ce înseamnă acest cuvânt pentru că sigur nu a fost ales la întâmplare. Prin compunerea a două cuvinte, unul dacic – dava, care înseamnă aşezare şi altul latin – api, albină a rezultat cuvântul Apidava.

Din bucătărie la fabrică de ambalare şi procesare

Despre evoluţia şi activitatea de astăzi ne-a vorbit Alina Mateş, market managerul firmei şi fiica cea mică a iniţiatorului afacerii.

Dacă iniţial era vorba despre o producţie de miere ambalată şi etichetată manual de membrii familiei şi livrată în diverse oraşe din ţară, dezvoltarea a fost cunoscută odată cu apariţia lanţurilor de magazine. De aici a rezultat şi nevoia de extindere şi de diversificare a ofertei. „Acum nu mai colectăm doar din zona noastră, ci din toată ţara. Am început pe plan local, apoi în zona Transilvaniei, dar atunci când vrei să diversifici gama trebuie să achiziţionezi miere din toate zonele ţării“, punctează Alina Mateş.

De aici a rezultat şi necesitatea investiţiilor, astfel că astăzi firma dispune de două spaţii în care îşi desfăşoară activitatea. Cea de-a doua locaţie este o fabrică nouă de ambalare şi procesare a mierii care dispune de dotări care răspund pieţei europene, dar şi pieţelor extracomunitare. „Este o fabrică de ambalare, dar îi putem spune şi de procesare. Singura procedură de procesare a mierii constă în faptul că este uşor încălzită, până la o temperatură de maximum 45 de grade, pentru a nu-şi pierde calităţile şi proprietăţile enzimatice. Mierea se poate consuma şi fără a fi filtrată, direct de la apicultori, dar, din punct de vedere comercial, nu este estetic şi nici nu este permis legal să livrezi mierea fără să o filtrezi. Mierii nu i se adaugă nicio altă substanţă, nu suferă niciun alt proces chimic“, ne lămureşte market managerul Apidava.

Fiecare lot de miere care ajunge în fabrica de la Blaj este analizat ţinând cont de mai multe criterii: gust, culoare, miros – specifice fiecărui sortiment în parte, iar un alt pas important este realizarea analizei microscopice a polenului care determină cu exactitate sortimentul floral din care provine mierea.

În cadrul afacerii Mateş, o putem denumi aşa pentru că este un lucru punctat şi de reprezentaţii firmei, există şi un laborator dotat cu aparatură modernă unde se pot realiza analizele fizico-chimice prin care se poate determina puritatea zonei în care a fost amplasată stupina, calitatea mierii şi provenienţa ei florală, precum şi prezenţa reziduurilor de antibiotice şi pesticide.

Mierea de Blaj, în China sau Japonia

Unitatea din Blaj are o capacitate de 1.000 de tone/an, iar produsul finit ajunge la client în diferite ambalaje: borcane de sticlă , plastic, caserole, pliculeţe sau butoaie pentru livrări en-gros. „Avem clienţi din toate colţurile lunii, în Europa în special, dar nu numai. De câţiva ani avem un client în Japonia care apreciază mierea de salcâm, vine şi îşi alege mierea din momentul în care începe sezonul de achiziţie. Avem câţiva clienţi în SUA şi Canada. Pe piaţa europeană suntem prezenţi în mai multe state. Una dintre pieţele importante este cea din Germania deoarece este o piaţă mare, dar care poate deveni şi suprasaturată. De aceea am încercat să intrăm pe pieţe unde ţara noastră nu este aşa de bine reprezentată. Am intrat pe piaţa din Singapore, o reţea de lux din China sau Japonia.“

Produsele ambalate la Blaj ajung pe rafturile magazinelor din mai toate judeţele ţării, iar un punct important al afacerii este ambalarea pentru clienţii predefiniţi din industria cafelei, din sistemul HoReCa sau pentru companii aeriene.

Să fim frumoşi cu ajutorul mierii

Înţelesul cuvântului diversitate poate fi pe deplin înţeles atunci când vorbim despre produsele Apidava. Aşa cum era de aşteptat, vom începe cu mierea. Cele mai cunoscute brand-uri sunt: Roua Florilor – miere 100% naturală; Nectarul Florilor – miere: polifloră, de salcâm, de tei, Di Melio – miere ecologică şi Ursulețul Martinică – produs pentru copii. Bineînţeles, aici am putea enumera diferite sortimente mai puţin întâlnite pe piaţa naţională: mierea de lavandă şi cea de castan importate din Franţa, cea de eucalipt – din Portugalia sau mierea de anason şi mierea de migdale aduse din Spania.

Şi totuşi, Apidava nu comercializează doar produse alimentare. „Am început să facem şi produse cosmetice, apicosmetice pe bază de miere şi produse apicole. Iniţial ce ne-ar fi plăcut nouă, mie, mamei şi surorii mele să folosim. Avem şi o gamă nouă de produse cosmetice pe bază de sare. Toate produsele sunt certificate, avem şi o gamă de uleiuri vegetale, o gamă de săpunuri, toate pe bază de ingrediente apicole – propolis, lăptişor de matcă, polen sau ceară de albine, produse pe care doamnele le apreciază foarte mult. Cererea din piaţa externă este mai mare decât putem noi produce, nu reuşim să facem faţă cererilor şi atunci ne-am propus să rămânem doar la nivel naţional pentru că vrem să ne onorăm clientela din ţară. Atunci când tatăl meu a renunţat la catedra de fizică şi a hotărât să îşi deschidă un bussines decizia lui ne-a influenţat şi pe mine şi pe sora mea să îi urmăm modelul, să nu fim tentate de a merge în altă ţară, ci să ne vindem produsele mai întâi aici“, subliniază Alina Mateş.

Mai mult, ea subliniază faptul că „vrem să rămânem o afacere de familie. Acest model l-am găsit şi în străinătate; mulţi dintre clienţii noştri cărora le livrăm marfă au acelaşi gen de afacere de familie. Unii se mândresc cu mulţi ani de tradiţie, noi din ’92 părem tineri pe lângă alţii cu 40 de ani de activitate, unii chiar mai mult, aşa că şi noi ne dorim acest lucru: să ajungem la a treia generaţie în această afacere“, conchide Alina Mateş.

Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.