Studiu ADAMA – Fricile și comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei


Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei.


Potrivit unui studiu efectuat de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert, urmate de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare au funcționat în parametri normali în contextul pandemiei.

Se caută produsele proaspete

Potrivit studiului, aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie. În același timp, respondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă. Tot de aici aflăm că românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani). Și, nu în ultimul rând, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

„ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza Covid-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea“, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

Statul și companiile, actori importanți

92% dintre respondenți consideră că statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

Situația economică, sursa principală de îngrijorare

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maximum 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an. Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama ca stocurile de mâncare să se epuizeze sau la perspectiva de a rămâne fără bani.

Tiparele de consum alimentar au suferit schimbări

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora. Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație / brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări în comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Măsuri…

Principalele măsuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Dacă înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

Schimbarea canalelor comerciale

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), în vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%), precum și prețurile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează ca dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%), precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel global

China. În perioada pandemiei s-a constatat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei.

Statele Unite ale Americii. Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.

Marea Britanie. Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semipreparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată.


Alte tendințe globale de consum potrivit Food Information Council Foundation Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.


Platformele online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.


Alte comportamente de consum

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimentar.


Ion BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email