Starea agriculturii româneşti în viziunea ministrului Mihail Dumitru

„Cred că nu greşesc dacă afirm că România este una dintre cele mai agricole, rurale ţări din Uniunea Europeană. Că este o ţară care încă mai are un decalaj important din punctul de vedere al dezvoltării economice“, a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa Contribuţii privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC).

Evenimentul a avut loc la Bucureşti, fiind organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene din România împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Moderator a fost Gabriel Gherghescu, realizator de emisiuni la TVR.

În deschiderea lucrărilor, Niculae Idu, şeful Reprezentanţei CE, a amintit că, anul acesta, Comisia a lansat o consultare publică privind evoluţia PAC după 2013, în cadrul căreia mii de europeni şi-au exprimat opinia. După evaluarea contribuţiilor primite din statele membre, atât din partea autorităţilor, cât şi a societăţii civile, va fi prezentat un raport la Bruxelles. Ulterior, CE va publica un document politic, cel mai probabil în luna noiembrie, în care vor fi prezentate diferite scenarii privind viitorul PAC.

Populaţia din mediul rural – 45%

În prezentarea sa, Politica Agricolă Comună după 2013, posibile orientări strategice din perspectiva realităţii româneşti, Mihail Dumitru a făcut o radiografie realistă a satului românesc, arătând că populaţia din mediul rural reprezintă 45% din totalul ţării, în timp ce oamenii care lucrează în agricultură reprezintă 29,8% (2,1 milioane) din populaţia totală ocupată, faţă de 5,6% în UE. Aportul agriculturii la PIB (produsul intern brut) este de 6,4%, în comparaţie cu 1,8%, în UE – 27.

„România dispune de 14,7 milioane ha de teren agricol, din care 9,8 milioane ha eligibile. Avem 12.000 de ferme în agricultura comercială intensivă, care lucrează 5,1 milioane ha. Însă există un milion de ferme în agricultura extensivă de subzistenţă, care ocupă 3 milioane ha“, a menţionat ministrul.

Concluzia prezentării a fost că agricultura rămâne un sector important în economia reală, cu un important rol social, dar cu o competitivitate modestă. Aşa că nu e de mirare că, în cadrul schimburilor comerciale cu produse agroalimentare, a existat un deficit de 1.532 de milioane de euro în 2009.

Două tipuri de agricultură

Dumitru a reiterat ideea că România are două tipuri de agricultură, cu obiective, interese şi chiar soluţii de dezvoltare divergente, iar din acest motiv sunt necesare măsuri diferite de intervenţie. Aici a menţionat că există o agricultură agroindustrială, compusă din exploataţii de sute şi chiar mii de hectare, adaptată la piaţă şi relativ performantă din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, se menţine agricultura de mijloc, subdezvoltată, încadrată în modelul european de fermă familială mijlocie. Însă există şi agricultura de subzistenţă, cu foarte multe microexploataţii, care nu produc pentru piaţă, ci pentru auto-consum.

Ministrul nu a neglijat nici fiscalizarea redusă, în cadrul căreia a spus că există ferme mari de sute de hectare, pe persoane fizice, a căror producţie nu a fost impozitată.

Totodată, Mihail Dumitru a precizat provocările strategiei UE 2020, cum ar fi creşterea economică şi ocuparea locurilor de muncă, securitatea alimentară şi creşterea verde.

Traian DOBRE