Soţii Constantinescu trăiesc a doua tinereţe ca fermieri

Rar mi-a fost dat să văd doi soţi atât de pasionaţi de agricultură. Indiferent dacă este vară sau iarnă, muncesc cât e ziua de lungă. Pe lângă două ferme – vegetală şi zootehnică, în cadrul SC Comana SRL, cu sediul în comuna Coşereni (Ialomiţa) – există şi o ogradă foarte mare, cu o mulţime de păsări, găini, raţe, porumbei… Într-un colţ am văzut şi câteva prepeliţe, să fi fost vreo zece. Mai sunt câteva zeci de pomi fructiferi, chiar şi un iaz mic cu peşte. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, gospodarii au construit un solar de vreo 300 mp, o seră în toată regula, dar neîncălzită.

Soţii Constantinescu – Iulian, 57 de ani, administrator, şi Tudoriţa, 55 de ani, femeia care conduce „tot ce mişcă“ – au renăscut după 1989, când şi-au schimbat meseriile.

Fermieri autodidacţi

Povestea fermierului de astăzi a început imediat după Revoluţie.

Atunci s-a asociat cu Alexandru Porumb, cu care lucrase împreună la SMA.

„Prima oară am luat 1.000 ha la Schitu. Apoi am plecat cu Sandu la Tulcea, la Rahmanu. Am vrut să luăm vreo 7.000 ha, din cca 15.000 ha care erau disponibile. Ne-am dat seama că nu putem lucra atât de mult pământ. Aveam pe atunci 15 tractoare fabricate la Braşov. Aşa că ne-am mulţumit cu numai 2.000 ha. Ulterior, în 1995 m-am despărţit de asociatul meu, iar în 1998 am renunţat la terenul de la Rahmanu şi am venit aici, la Coşereni. Pe lângă terenul meu, am luat mai multe loturi în arendă“, ne-a povestit Iulian.

În 2005 a început creşterea vacilor, iar în 2008 a fost înfiinţată Societatea Comana.

Ferma dispune astăzi de terenuri în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.

„La început am întâmpinat foarte multe greutăţi, pentru că nici eu şi nici soţia mea nu eram agricultori de profesie. Tudoriţa a lucrat în industria uşoară, iar eu la SMA, la o secţie de chimizare“ – şi-a amintit fermierul.

Nevoiţi să înveţe, cei doi soţi au cumpărat cărţi şi au început să descopere tainele noii meserii. De asemenea, au făcut cursuri de specialitate, organizate de Direcţia Agricolă Ialomiţa, pentru cultura mare şi zootehnie.

Calificarea, o mare problemă

La ambele ferme lucrează permanent 14 angajaţi, dintre care unul este inginer-şef, şi patru mecanizatori. Ceilalţi sunt necalificaţi.

„Este greu să găseşti oameni calificaţi. Pe cei nouă muncitori necalificaţi am intenţionat să-i specializez, pe banii mei, dar nimeni nu organizează cursuri în zonă. De exemplu, am vrut să trimit câţiva la o şcoală de conducători auto, pentru a obţine carnet cu categoria F, pentru a putea conduce tractorul pe şosea. Nu există o astfel de şcoală! Norocul meu este că sunt deştepţi şi au învăţat repede, la locul de muncă, tot ce este nevoie să ştie“ – s-a confesat Iulian.

Pentru a lega muncitorii de locul de muncă, constructorul Constantinescu le-a ridicat o frumuseţe de casă dotată cu toate cele necesare. Gratis, fără chirie, fără întreţinere!

Muncitorii primesc, tot pe gratis: produse – carne, ouă, lapte, legume şi fructe, dar şi câte o ţuică bună – toate obţinute în ograda fermierului.

Vânzarea recoltelor

Iulian Constantinescu este membru al Cooperativei agricole Agri-Sud, însă, pentru o anumită suprafaţă de teren, are contracte individuale, directe. Colaborează cu o firmă din Bacău, care îi asigură toate inputurile şi îi cumpără produsele. Totodată, se aprovizionează cu cele necesare producţiei şi prin cooperativă.

Vinde anual aproximativ 70% din recoltă. Restul, de 30%, este păstrat ca furaje, pentru hrana animalelor.

Culturile sunt asigurate integral, dar nu şi animalele. „Nu ştiu cine a făcut legea, dar nu pot fi asigurate decât vacile aduse din străinătate, iar noi am cumpărat animalele din ţară“, a spus Tudoriţa.

Fonduri europene

Iulian Constantinescu a accesat primele fonduri europene prin SAPARD. A fost un proiect în valoare de 2 miliarde ROL (200.000 RON). Cu aceşti bani a cumpărat două tractoare româneşti DT68, două pluguri reversibile şi a construit un bazin pentru lapte.

După 2007, prin FEADR, a achiziţionat maşini şi utilaje agricole necesare ambelor ferme. Valoarea proiectului s-a ridicat la 460.000 de euro.

„Acum mai am un proiect aprobat, tot prin FEADR, în valoare de 1,2 milioane RON (aproape 280.000 de euro). Vreau să construiesc două grajduri noi pentru vaci, unul pentru o sută de capete, iar celălalt, pentru 75 de capete. În aceeaşi valoare intră şi o sală nouă de muls, pentru 12 vaci pe serie“ – ne-a spus fermierul.

Peste zece ani …

„Deocamdată, tot profitul pe care îl obţin îl reinvestesc. Dacă am noroc să mai trăiesc zece ani, vreau să am în matcă cel puţin 600 de vaci cu lapte. De asemenea, intenţionez să cresc peste 200 de vaci de carne. Totodată, doresc să extind cultura mare la vreo 1.500 ha. Poate voi mai cumpăra şi nişte teren“, a afirmat Iulian.

Domnia sa ne-a mai spus că în pregătire se află o fermă pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, un grajd cu 2.100 de capete pe serie, în total 8.400 de purcei pe an.

Până la ora actuală, au fost deja realizate fosele. Ferma va beneficia de o moară cu dozator pentru prepararea furajelor. Godacii vor fi cumpăraţi din Polonia, deoarece sunt mai ieftini decât cei din Olanda, fiind preferaţi de alţi crescători.

Afacerea în cifre

Ferma vegetală
– Suprafaţa: 1.000 ha;
– Grâu – 320 ha;
– Porumb – 290 ha;
– Floarea-soarelui – 190 ha;
– Rapiţă – 40 ha;
– Orzoaică de primăvară – 60 ha (uz propriu, furaje);
– Sorg – 40 ha (uz propriu, furaje);
– Lucernă – 60 ha (uz propriu, furaje).

Producţii
– Grâu – 1.440 t (4,5 t/ha);
– Porumb – 1.073 t;
– Floarea-soarelui – 380 t (2 t/ha);
– Rapiţă – 44 t (1,1 t/ha, cultură parţial compromisă).

Cheltuieli directe
– Grâu – 460.800 lei (1.400 lei/ha);
– Porumb – 334.370 lei (1.153 lei/ha);
– Floarea-soarelui – 201.400 lei (1.060 lei/ha);
– Rapiţă – 56.400 lei (1.410 lei/ha);
– Arendă – 427.000 lei (427 lei/ha sau grâu 700 kg/ha).

Vânzări
– Grâu – 878.400 lei (0,61 lei/kg);
– Porumb – 718.910 lei (0,67 lei/kg);
– Floarea-soarelui – 532.000 lei (1,40 lei/kg);
– Rapiţă – 68.200 lei (1,55 lei/kg).

Ferma zootehnică
– Nr. de grajduri: 2;
– Nr. de capete: 124;
– Cheltuieli directe: 0,9 lei/l lapte;
– Producţie medie: 600 l/zi;
– Producţie anuală : 219.600 l;
– Vânzare preţ mediu: 1,05 lei/l;
– Vânzare total: 230.580 lei.

Notă: Nu au fost luate în calcul vânzările de tăuraşi şi animale pentru abatorizare. Valoarea subvenţiilor a fost scăzută din cheltuielile directe.

Traian DOBRE