cemrom doloflor

Soiuri și hibrizi de elită la Fetești

Share Button

rapita-agrichim-fetestiPentru că ne aflăm în plin sezon al evenimentelor în câmp destinate fermierilor, adăugăm și noi la această serie evenimentul organizat de Agrichim Fetești și Biocrop România pentru a întregi paleta de soiuri de grâu și hibrizi de rapiţă pentru cei care deja se gândesc la ce trebuie să cultive anul viitor.

Anul acesta, pe cele 3.500 hectare, domnul Viorel Nica, administratorul companiei Agrichim, a ales să cultive 600 ha cu rapiță, 200 ha cu orz și grâu, 430 cu porumb, 1.280 ha de soia convențională și 170 ha cu alte culturi. Vizita în câmp a debutat cu triticalele, o cultură importantă pentru zootehnie, destul de profitabilă datorită faptului că valorifică terenurile sărace, ușoare, nisipoase și care aduc producții chiar și de 6 tone la ha dacă se aplică o tehnologie adecvată.

Primul soi de grâu din portofoliul Biocrop România a fost grâul de primăvară Trizo, cultivat de 7 ani la Fetești, mulțumită producțiilor oferite, e adevărat, în condiții de irigare. A urmat un alt grâu, Arista – aflat în perioada de testare, specific zonei de SE, un grâu aristat, tolerant la secetă, boli și dăunători, cu un aparat vegetativ bine dezvoltat. Pentru menținerea stării de sănătate a aparatului vegetativ a fost aplicată aceeași tehnologie ca la culturile de toamnă. „Aceste culturi de primăvară au primit pentru boli foliare un tratament cu Falcon și unul cu Nativo, iar la înspicare s-a administrat Prosaro, un produs care combate la spic Fuzarioza“, a declarat Viorel Nica. Pentru menținerea apei în sol administratorul Agrichim spune că în toamnă, după păioase, a făcut o arătură superficială, a tăvălugit, iar după semănat s-a mai făcut un tăvălugit. Chiar dacă mulți evită arătura de toamnă de teamă să nu piardă apa din sol, la Fetești culturile de toamnă au fost aduse la maturitate doar cu apa oferită de natură, fără a se apela la irigații.

Printre soiurile străine s-au remarcat și cele românești (Safira la orz, Glossa, Litera și Otilia la grâu) furnizate de Stațiunea de la Fundulea. Am remarcat la Glossa un aparat vegetativ bine dezvoltat, ale cărui ariste au început să-și schimbe culoarea, fără atac de Fuzarioză. „Cultiv atât soiuri străine, cât și românești pentru că obișnuiesc să nu țin toate ouăle într-un singur coș“, afirmă Viorel Nica. Acesta explică că sunt ani secetoși în care grâul românesc nu încolțește și atunci, pentru a avea indici buni de panificație, de gluten și proteină este nevoit să completeze producția românească cu soiuri străine. Nici nu este de mirare atât timp cât soiurile străine deja se remarcă prin mărimea spicului, numărul de spiculețe pe spic și numărul de boabe în spiculeț. Spre exemplu, cu o astfel de configurație grâul furajer Agrano de la Biocrop a atins producții și de 8,9 tone la hectar.

Despre Actis, un grâu cu indice bun de panificație, cu o mărime impresionantă a spicului, dl Nica spune că „niciodată nu te lasă, dacă nici tu nu îl lași din mână“. Marile mori din România au luat probe în toamna anului trecut și au decis să nu mai cumpere grâu din Germania, ci să facă parteneriate cu fermieri care cultivă soiurile de la Biocrop, pentru că sunt interesate de calitatea acestor soiuri.

Ajunși și la orzul de toamnă Catherine, am aflat și secretul unei producții mulțumitoare la această cultură – recoltarea la momentul optim de umiditate. „Atenție că atât orzoaica de toamnă, cât și cea de primăvară devin casante la supracoacere. Combina trebuie introdusă în câmp la 16-18% umiditate. Orzul este ca și pepenele galben, are supracoacere rapidă și crapă“, amintește Viorel Nica fermierilor. Și să mai adăugăm că, cu cât se întârzie recoltarea, cu atât scade nivelul producției.

Deși anul agricol 2014-2015 a fost unul atipic, cu toamnă lungă și precipitații alternative, rapița de le Fetești se prezintă bine tot datorită lucrărilor de conservare a apei în sol. „Nu am irigat deloc; pentru mine a fost un an propice rapiţei. Hibrizii Biocrop mi-au demonstrat că sunt rezistenți la secetă, la boli, dăunători, frângere, au o plasticitate mare dacă găsesc în sol ceea ce au nevoie“, spune gazda evenimentului. O dezvoltare sănătoasă a plantelor a fost asigurată și de tratamentele aplicate în toamnă și primăvară împotriva Ceutorincus-ului cu Proteus și Biscaia.

Având în vedere scăderea prețurilor la cereale și plante tehnice în ultimii ani, fermierii au înțeles că doar creșterea producției le-ar putea asigura veniturile așteptate. Acesta este motivul pentru care fermierii români nu ratează niciun eveniment organizat în câmp de companiile furnizoare de input-uri, pentru a nu pierde informații prețioase care ar putea face diferența între profit și pierdere. Or acest lucru este posibil doar aplicând cea mai bună tehnologie, specifică fiecărei culturi. Spre exemplu, la rapiță trebuie acordată o mare atenție aparatului vegetativ. Acesta trebuie menținut verde cât mai mult timp, pentru ca fotosinteza să aibă loc pe o perioadă cât mai lungă și planta să acumuleze în boabe o cantitate cât mai mare de ulei şi proteină. Pentru acest lucru se aplică în toamnă și primăvară, de exemplu, un tratament cu tebuconazol.

După o radiografiere scurtă a hibrizilor de rapiță Muler, Stiker și Kapitan din portofoliul Biocrop România am putea spune că plantele aflate în testare arată bine, tulpinile sunt încă sănătoase, deși cultura intră în declin fiziologic, plantele încă mai au aparat vegetativ, ceea ce promite o producție de peste 4 tone la hectar, după cum afirmă Viorel Nica. Și în acest caz se urmărește procentul de umiditate. „Trebuie să pătrundeți 50-100 de metri cu combina în câmp pentru a vedea adevăratul procent de umiditate deoarece plantele de pe margine sunt întotdeauna mai verzi și pot păcăli. La procent de 11-12% rapița nu se încinge; dacă aveți posibilitatea să o solarizați puțin o puteți livra la 9% dacă nu aveți spații de depozitare.“

De la eveniment nu a lipsit nici soia, pentru care Agrichim a lansat o invitație către toți fermierii pe data de 14 august, atunci când vor fi prezentate în cadrul unui eveniment 42 de soiuri ale acestei culturi. Și dacă simpla invitație nu este un motiv suficient pentru a vă determina să participați, vă mai spun că de anul acesta cei care cultivă soia convențională (nemodificată genetic) primesc o subvenție de 320 euro/ha. Cei care au simțit potențialul acestei culturi și-au mărit deja suprafețele. Dl Nica este un exemplu. „Pentru mine această cultură a fost cea mai profitabilă anul trecut. Am avut 700 hectare, iar anul acesta culturi pe 1.300 ha cu două soiuri românești, Turda și Fundulea“, afirmă Viorel Nica.

Patricia Alexandra POP

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.