cemrom doloflor

Societatea agricolă „Diana“, un model de trecere de la empiric la înalta performanţă

Share Button

Calitate_ClaasDispariția CAP „Dezrobirea“ din comuna Scânteia, judeţul Ialomiţa, a dus la crearea unui dezechilibru major în agricultura locală, chiar dacă pământul era mănos, dominant cernoziom.

Terenurile au fost retrocedate, împrăştiate, nu existau maşini şi utilaje performante, tehnologiile erau învechite, seminţele „se moşteneau“ din tată în fiu, noţiunea de asolamente dispăruse, iar specialiştii s-au dus unde au văzut cu ochii.

Într-o astfel de situaţie s-a aflat şi Victor Căprăroiu în 1991, când a creat Societatea agricolă „Diana“. În primul rând, a fost nevoit să-şi schimbe meseria, trecând de la creşterea animalelor la cultura mare. El a absolvit Facultatea de Zootehnie, din cadrul fostului Institut Agronomic Bucureşti.

Fermă cu peste 1.700 ha în exploatare

Cu ani în urmă, ne-a spus administratorul fermei, terenul era lucrat numai cu tractoare U650, după tehnologii învechite, fără asolamente. Abia după 2004 a început să aplice tehnologia modernă. Astăzi, producţiile sunt la nivel european.

„Când am început activitatea nu aveam maşini şi nici tractoare. Un an le-am închiriat de la un SMA, care încă mai există. Apoi am cumpărat tractoare româneşti în mai multe rânduri, până am ajuns la 22, şi gama de utilaje aferente. Am luat semănători, discuri, pluguri, combinatoare şi grape, toate româneşti. Abia din 2004 am achiziţionat primele maşini şi utilaje performante, moderne“, şi-a amintit fermierul.

Pentru îmbunătăţirea producţiei, Căprăroiu lucrează de cinci ani cu un cercetător austriac, care face teste pe loturi de porumb şi floarea-soarelui. Specialistul a adus aici o maşină specială de semănat, pentru ambele culturi.

„Am optat să lucrez cu acest cercetător pentru a câştiga experienţă, pentru a primi mai multe informaţii despre tehnologii, soiuri şi hibrizi luaţi în studiu, în condiţii de fermă“ – a menţionat interlocutorul nostru.

În curând, cercetarea se va extinde şi asupra rapiţei.

„Colecţia“ Claas

În fermă am văzut o „colecţie“ întreagă de tractoare şi combine Claas.

„Cel mai nou tractor este Axos 340 (102 CP), pentru care am plătit recent 43.000 de euro. Acesta este exemplarul aniversar cu numărul 10.000, fabricat de renumitul producător german. Întâmplarea a făcut să ajungă în România, la mine“, a precizat interlocutorul nostru.

Este al cincilea tractor Claas din dotare, cel mai mare având 236 CP, următorul 150 CP, iar celelalte două, 102 CP.

De la aceeaşi companie a achiziţionat trei combine Medion şi una Tucano, dotate cu echipamente pentru toate culturile.

Profit aproape constant

Chiar dacă anul 2012 a fost unul secetos, profitul net înregistrat la Societatea agricolă „Diana“ a fost mai mare decât în 2011 datorită irigării culturilor, dar şi producerii de sămânţă. În urmă cu doi ani a realizat 3 milioane de lei, iar anul trecut, 3,2 milioane de lei. Din aceşti bani a achitat arenda în valoare de 800 kg de grâu la hectar sau echivalentul în lei.

Recoltele, în proporţie de 80-90%, sunt vândute unor mari firme, cum ar fi Agricover. Sămânţa este dată integral companiilor cu care are contract. În cazul porumbului, este vorba de Monsanto, Pioneer şi KWS.

Fonduri europene, pentru dotare

Victor Căprăroiu a întocmit, până acum, patru proiecte pentru a accesa fonduri europene.

Primul, în valoare de 450.000 de euro, a fost depus în 2006, pe SAPARD. A cumpărat tractorul Claas de 236 CP, un combinator, un plug reversibil şi două combine Claas.

Al doilea proiect, în valoare de 330.000 de euro, i-a adus în fermă încă două tractoare Claas, două pluguri reversibile, o cositoare, un tocător de resturi vegetale şi patru tamburi pentru irigaţii.

Al treilea proiect, în 2011, a fost eligibil, dar nu a primit finanţare.

În ianuarie 2013 a depus ultimul proiect, pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole.

Viitorul fermei este asigurat

Administratorul societăţii agricole îşi doreşte o fermă model, care să respecte normele de mediu, dar care să producă mult şi de calitate.

Totodată, se gândeşte la înfiinţarea unei ferme zootehnice de vaci cu lapte, cu cel mult 150 de capete, pentru început.

De asemenea, i-ar plăcea să extindă ferma vegetală, dar este foarte greu, din cauza tranzacţiilor cu terenuri agricole.

„Anul trecut am lucrat 1.749 ha, iar acum 1.722 ha. După cum vedeţi, a început deja pierderea de teren. La noi hectarul se vinde cu aproape 2.000 de euro, pământul fiind bun, cernoziom, bogat în humus“ – a adăugat fermierul.

Viitorul fermei este asigurat, pentru că Victor are un fiu, Cristinel Căprăroiu, în vârstă de 39 de ani. Acesta are două diplome universitare, una obţinută la ASE şi cealaltă la Facultatea de Control şi Expertiză Produse Alimentare. Pe specializarea celei de a doua a făcut şi masterat.

După mulţi ani în care a muncit prin diferite locuri, „fiul rătăcitor“ a revenit acasă şi a început să lucreze la fermă. Pentru a face faţă noilor provocări, a urmat cursuri de agricultură şi horticultură.

Tehnologie pe loturile semincere

Administratorul fermei a afirmat că, anual, prin rotaţie, pe aproximativ 30 ha, este împrăştiat gunoi de grajd, obţinut de la platforma comunală. Pe restul suprafeţei agricole se administrează îngrăşăminte chimice, precum uree, azotat de amoniu, NPK 18-46-0, 14-24-0 cu 3% sulf şi foliare. De asemenea, resturile vegetale sunt încorporate în sol.

„Cea mai mare atenţie o acord terenurilor destinate obţinerii de seminţe, respectând tehnologiile impuse de companiile cărora le furnizez producţia. În general, diferenţa dintre acestea constă în utilizarea sau nu a erbicidelor“ – a afirmat fermierul.

În cazul loturilor semincere de porumb, arătura ocupă 80% din suprafaţă, iar scarificarea 20%. Apoi are loc discuirea pentru mărunţire şi tasare. Ultima trecere se face cu combinatorul.

De asemenea, se aplică îngrăşămite chimice, 100 kg de azotat de amoniu şi 200 kg de complexe, preemergent.

Odată pregătit terenul, urmează însămânţarea liniilor parentale, la adâncimea de 6-8 cm. Distanţa între rânduri diferă, în funcţie de beneficiar.

În vegetaţie, primul tratament împotriva bolilor se aplică preventiv, atunci când plantele au 6-8 frunze (Opera) şi eventual al doilea, la înspicat.

Insecticidele se folosesc numai la semnal (Mavrik, Karate Zeon).

Traian DOBRE

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.