Schimbările climatice amenință viitorul agriculturii în Europa
Se preconizează că producția vegetală și animală va scădea și ar putea chiar să fie abandonată în anumite regiuni din sudul Europei din cauza impactului negativ al schimbărilor climatice, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEM). Studiul afirmă că adaptarea la schimbările climatice trebuie să fie o prioritate majoră pentru sectorul agricol al Uniunii Europene pentru a îmbunătăți rezistența la evenimentele extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură și inundațiile.
Noi recorduri negative sunt întâlnite în întreaga lume din cauza schimbărilor climatice, iar efectele acestor schimbări afectează deja producția agricolă din Europa, în special din zonele sudice. În ciuda unor progrese, trebuie să se facă mult mai mult pentru a se adapta sectorul, în special la nivel de fermă, iar viitoarele politici ale UE trebuie să fie concepute într-un mod care să faciliteze și să accelereze tranziția în acest sector.
Impactul negativ al schimbărilor climatice este deja resimțit în toată Europa. Vremea extremă, inclusiv valurile de căldură din multe părți ale UE cauzează deja pierderi economice pentru fermieri și pentru sectorul agricol al UE.
Impactul climatic a condus la recolte mai slabe și la costuri mai mari de producție, afectând prețul, cantitatea și calitatea produselor din mai multe părți ale Europei. În timp ce schimbările climatice îmbunătățesc condițiile de cultură în nordul Europei, în zonele din sudul european randamentele scad în fiecare an. Potrivit proiecțiilor, producțiile culturilor neirigate precum grâul, porumbul și sfecla de zahăr sunt prognozate să scadă în zonele din sudul Europei cu până la 50% până în 2050. Acest lucru ar putea duce la o scădere substanțială a veniturilor agricole până în 2050, cu variații regionale mari.
Într-un scenariu similar, se estimează că valorile terenurilor agricole vor scădea în unele zone din sudul Europei cu peste 80% până în 2100, ceea ce ar putea duce la abandonarea terenurilor agricole. Sunt afectate și modelele comerciale, care la rândul lor afectează venitul agricol. În timp ce securitatea alimentară nu este total amenințată în UE, cererea crescută de alimente la nivel mondial ar putea exercita presiuni asupra prețurilor alimentelor în următoarele decenii, se arată în raport.
Majoritatea țărilor membre ale SEE au implementate strategii naționale de adaptare la noile condiții. În timp ce toate aceste strategii includ agricultura ca sector prioritar, doar un număr limitat de țări au inclus măsuri de adaptare specifice sectorului agricol.
Unul dintre obiectivele sale este integrarea în diverse politici ale UE, inclusiv în Politica Agricolă Comună (PAC). Cu toate acestea, adaptarea la nivelul fermei nu are loc adesea din cauza lipsei de finanțare, a sprijinului pentru adaptare, a capacității instituționale și a accesului la cunoștințele de adaptare. Raportul SEE subliniază că sunt necesare mai multe cunoștințe, inovarea și sensibilizarea pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a măsurilor de adaptare deja disponibile, cum ar fi introducerea culturilor tolerante și adaptate, tehnici îmbunătățite de irigare, lăsarea marginilor de câmp și agroforesteria, diversificarea culturilor sau agricultura de precizie.
Aceste practici ar trebui să conducă, de asemenea, la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici, la o mai bună gestionare a resurselor solului, solului și apei, ceea ce la rândul său va contribui la conservarea ecosistemelor locale și a biodiversității. Raportul sugerează, de asemenea, că statele membre UE ar trebui să acorde prioritate mai mare adaptării în sectorul agricol, de exemplu prin creșterea finanțării măsurilor privind punerea în aplicare a PAC.
Sectorul agricol are, de asemenea, un rol crucial de jucat în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Agricultura „produce“ aproximativ 10% din toate gazele cu efect de seră din UE. Emisiile de metan (CH 4) generate de fermentația enterică reprezintă cea mai mare pondere, iar amoniacul (NH 3) și particulele primare (PM 10) sunt cei mai importanți doi poluanți atmosferici din agricultură. În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au scăzut din 1990, sectorului i se cere să facă mai multe pentru a contribui la atingerea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și 2050.
Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici, Europa trebuie să își remodeleze sistemul alimentar și să reducă emisiile agricole prin îmbunătățirea utilizării îngrășămintelor chimice, creșterea eficienței manipulării dejecțiilor și a productivității animalelor, prin modernizarea metodelor de reproducție. Comportamentul consumatorului va trebui, de asemenea, să se schimbe. Schimbarea dietelor și reducerea risipei de alimente ar contribui la reducerea poluării.
Însă toate acestea se pot realiza printr-o finanțare corectă a producătorilor agricoli, prin garantarea investițiilor și a veniturilor pentru ca Europa să-și păstreze statutul de leader agricol.
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU
