Scad emisiile de CO2 în România. Suntem pe locul 26 în Indexul de performanță privind schimbările climatice

După un deceniu de creștere fără precedent, ritmul cu care creșteau anual emisiile globale de CO2 înregistrează în sfârșit o scădere, ceea ce înseamnă o „decarbonizare“ a sistemului energetic mondial. Cel puțin asta relevă Indexul CCPI 2018, un clasament realizat anual de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch și lansat în contextul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice de la Bonn, Germania. România ar fi putut ocupa un loc mai bun, dar este trasă în jos de politicile naționale din domeniul schimbărilor climatice.

Ce și cum…

În primul rând, ce este Indexul de Performanță în Schimbări Climatice? Acesta este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Pe baza unor criterii standardizate, indicele evaluează și compară performanța de protecție a climei din 57 de țări, care sunt împreună responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile globale de CO2 legate de producerea de energie. România ocupă locul 26 din 60 de țări prezente în acest clasament, situându-se în zona medie de perfor­manță privind schimbările climatice. Țara noastră a înregistrat în 2017 o performanță bună în ceea ce privește mixul energetic, ocupând poziții fruntașe la capitolele energii regenerabile, consum de energie pe cap de locuitor și chiar un nivel bun al emisiilor de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor. Cu toate acestea, România este, ca în fiecare an, deficitară la politicile naționale și implicarea în politicile internaționale privind schimbările climatice, situându-se pe locurile 50 și 53 la acest capitol. Dacă implicarea guvernamentală ar fi una mai serioasă, România ar fi putut să se situeze în primele 18 locuri cu performanță ridicată în privința luptei împotriva schimbărilor climatice, după cum se arată într-un document al fundației TERRA Mileniul III.

Politici retrograde?

Referitor la poziția ocupată de România în Indexul CCPI 2018, Lavinia Andrei și Ioana Ciută, de la TERRA Mileniul III, respectiv Bankwatch România, organizații membre în consorțiul care a realizat acest clasament, sunt de părere că în țara noastră mai sunt foarte multe de făcut și că trebuie mai multă implicare din partea autorităților. „Este alarmant că în contextul actual, în care 15 din cele 28 de state membre UE fie au renunțat la cărbune în mixul lor energetic, fie au planuri clare de a face asta în următorii ani, Guvernul României se arată tot mai retrograd, ambiționându-se să țină acest sector energetic poluant și necompetitiv în viață, sacrificând sănătatea populației și a mediului, și compromițând astfel și angajamentele de reduceri de CO2 ale UE“, este de părere Ioana Ciută de la Bankwatch România. La rândul său, Lavinia Andrei, reprezentanta fundației TERRA Mileniul III, crede că „România are un număr impresionant de strategii şi planuri de acţiune care ar trebui să concure la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la adaptarea la schimbările climatice, care însă nu sunt implementate. De asemenea, legislaţia privind utilizarea surselor regenerabile de energie şi eficienţa energetică există, însă aplicarea ei este foarte greu de constatat. Fondurile provenite din schema europeană de comercializare a emisiilor zac nefolosite în conturile Ministerului Finanţelor Publice, în loc să servească la implementarea strategiilor şi planurilor de acţiune din domeniu.“

Totuși, un progres prea lent

La scară europeană Indicele privind performanța în lupta împotriva schimbărilor climatice 2018 (CCPI) confirmă încetinirea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar arată încă în mod clar o lipsă generală a unor obiective ambițioase și o punere în aplicare suficientă pentru a ne situa pe un drum compatibil cu obiectivele asumate prin Acordul de la Paris. Jan Burck, co-autor al CCPI la „Germanwatch“, a declarat că „observăm în diplomația internațională un angajament ferm față de obiectivele climatice globale ale Acordului de la Paris. Țările trebuie însă să adopte măsuri specifice care să transpună angajamentele la nivel sectorial.“ „Continuăm să vedem evoluții pozitive privind energiile regenerabile și eficiența energetică. Datele arată o creștere încurajatoare a energiei regenerabile, prețuri tot maimici pentru energia solară și eoliană și succese în economisirea energiei în multe țări, ceea ce a dus la stabilizarea emisiilor globale de CO2 în ultimii trei ani. Dar progresul este mult prea lent pentru o economie mondială bazată pe energie regenerabilă în câteva decenii, deoarece creșterea consumului de petrol și gaze este mai mare decât reducerea salutară în utilizarea cărbunelui“, a adăugat Stephan Singer de la Rețeaua de acțiune pentru climă (CAN) și co-editor al CCPI. Deoarece nici o țară nu se află pe o cale compatibilă cu Acordul de la Paris, primele trei locuri din CCPI 2018 sunt încă neocupate. Pe următoarele 3 locuri (de la 4 la 6) s-au clasat Suedia, Lituania si Maroc. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Coreea de Sud, Iran și Arabia Saudită.

Agenția Europeană de Mediu a estimat că în România aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013. Se estimează că, în total, costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului în România, se ridică la peste 10 miliarde euro pe an. Costurile economice directe se referă la 4,5 milioane de zile lucrătoare pierdute în fiecare an din cauza unor boli legate de poluarea aerului, cu costuri asociate pentru angajatori în valoare de 257 de milioane euro/an, pentru asistența medicală de peste 31 de milioane euro/an și pentru agricultură (pierderi de recolte) în valoare de 106 milioane de euro/an.

Bogdan PANȚURU