Să fie neonicotinoidele cel mai mare dezastru ecologic contemporan?

Suntem din nou în fața unei noi „primăveri tăcute“? Această întrebare se găsește pe buzele tot mai multor oameni de știință și jurnaliști îngrijorați că omenirea urmează să se confrunte cu o amenințare serioasă la fel de îngrijorătoare ca aceea pe care o reprezenta în trecut DDT-ul.

Nu toți oamenii de știință sunt în favoarea interzicerii totale a folosirii neonicotinoidelor. Cercetătorii argumentează că agricultorii se bazează excesiv pe aceste insecticide în lipsa altor soluții viabile.

Eu nu sunt în favoarea interzicerii lor, dar cred că ar trebui să le folosim mult mai judicios, iar dacă nu aduc beneficii producției, să încetăm să le folosim. Aceasta cred că-i abordarea corectă. Însă ASAS, prin vocea președintelui Valeriu Tabără, anunță că, în urma studiilor efectuate decizia de a renunța la utilizarea neonicotinoidelor este o „mare greșeală“!

Oamenii de știință au atras atenția asupra faptului că pierderea biodiversității reprezintă o amenințare mult mai mare față de schimbările climatice deoarece diminuează capacitatea Pământului de a furniza aer curat, apă dulce, hrană și un sistem meteorologic stabil.

Cercetătorii au constatat „o alarmantă lipsă de expertiză“ referitoare la cele 1.965 de specii de albine cunoscute, din care pentru 58% nu există date. În acest context, deși nu au identificat cu claritate decât 77 de specii amenințate de dispariție, specialiștii apreciază că numărul real este de 200 de specii.

Situația este îngrijorătoare, ținând cont de faptul că peste 80% din producția vegetală europeană depinde de polenizarea realizată de albine și bondari, ca atare pledez pentru „investiții urgente în cercetare“ pentru a stopa declinul numeric al acestor insecte extrem de utile.

Alte amenințări majore sunt urbanizarea, creșterea numărului de incendii și încălzirea climatică din cauza căreia suferă mai ales bondarii, un sfert din speciile de aceste insecte fiind pe cale de dispariție.

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, condusă de președintele prof. dr. Valeriu Tabără, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), SCDA Secuieni, ICDA Fundulea și ICD Apicultură și SCDA Pitești au prezentat, în data de 20 martie 2019, rezultatele unui studiu ce a vizat cuantificarea efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de albine.

„Atâta vreme cât România este campioană la producția de porumb și de floarea-soarelui, aceste producții nu se pot obține fără întreținere fitosanitară perfectă a acestor culturi. Nu putem să avem producțiile de porumb și de floare, deocamdată, fără neonicotinoide aplicate la sămânță“, a declarat Carmen Mincea.

Fermierii au nevoie de soluții așa cum și apicultorii au nevoie de plante melifere care să le asigure un cules de calitate și în cantitățile dorite.

Trebuie să ţină dăunătorii sub control pentru a putea oferi resurse de hrană sigure, de înaltă calitate şi accesibile, aşa cum cer consumatorii europeni.

Pentru a-și menține poziția de principal producător de zahăr din Europa, guvernul francez și-a lansat planul de a sprijini industria sfeclei de zahăr, în care ministerul agriculturii francez a anunțat „o modificare legislativă în această toamnă“ pentru a acorda „în condiții strict controlate“ un termen de „120 de zile“ de derogare în perioada de însămânțare „pentru semințele tratate cu neonicotinoide.“ „Sperăm să găsim o soluție care să ne împiedice să folosim aceste insecticide în termen de trei până la cinci ani; aceste derogări vor fi acordate până la 1 iulie 2023 și, prin urmare, vor fi doar temporare. Această modificare de „comportament“ privind utilizarea neonixurilor poate fi adoptată și în Austria, Germania, Polonia, Belgia sau Olanda, fiind o chestiune de timp.

Timp de mai mulți ani, pe tot mandatul meu de secretar de stat, am fost în „fruntea listei“ privind criticile legate de acordarea derogărilor privind utilizarea neonicotinoidelor, de la comisarul european pentru mediu până la organizațiile crescătorilor de albine. Nu am cedat niciodată, decât în fața argumentelor, și cred că așa era normal să facă și cei care m-au înlocuit ,însă lucrurile nu au stat așa. Iată că astăzi state cu agricultură performantă au aprobat, unele chiar prin lege în Parlament, utilizarea în continuare a neonicotinoidelor, în timp ce ministrul Agriculturii din România s-a grăbit să anunțe „victoria“ împotriva acestor insecticide. Spuneam atunci, cum spun și acum, că nu trebuie să ne jucăm cu soarta fermierilor dar nici cu „bogăția“ pe care o pot aduce 5 milioane de hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, rapiță sau sfeclă pentru zahăr!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU