România trebuie să-și redefinească modelul economic pentru a continua să crească

Conferința PwC CEO Survey 2025

► Inovația, infrastructura și reforma statului sunt esențiale

În contextul unor perspective prudente de creștere economică, măsuri de reducere a deficitului bugetar și a situației geopolitice, România trebuie să-și redefinească modelul economic pentru a deveni rezilientă și competitivă prin stimularea inovației, investiții strategice și valorificarea fondurilor pe care le are deja la dispoziție prin programe europene precum PNRR sau SAFE. Acestea sunt concluziile dezbaterii de la conferința de lansare a raportului PwC România CEO Survey 2025.

Discuțiile au arătat importanța investițiilor în infrastructură – rutieră, energetică, digitală – precum și necesitatea îmbunătățirii transparenței și predictibilității la nivel fiscal și reformarea instituțiilor statului. Industria de apărare, tranziția energetică și nearshoring-ul sunt văzute a oportunități economice importante, alături de impulsionarea antreprenorilor români de a se extinde pe piețele externe.

În același timp, Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice, a declarat că va face ”tot posibilul ca anul acesta Codul Fiscal să nu sufere modificări semnificative, adică să nu apară impozite noi, creșteri de taxe sau impozite”.

În continuare, vă prezentăm o spicuire din principalele declarații date la eveniment:

Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice

Suntem departe de sfârșitul anului, cursa este destul de lungă, dar avem câteva date promițătoare. Se văd semnale de creștere economică evidente. Pe de altă parte,  sistemul de colectare a taxelor, impozitelor pe salarii, pe venituri funcționează. Modificările de la Guvern, din economie, se reflectă imediat în încasările din impozite.

Impozitul pe salarii, încasări pe CAS, CASS sunt un semnal bun. Eu mi-aș dori un pic mai mult pe TVA, atât pe pe consum, cât și pe partea de producție, industrie.

Acolo avem câteva semnale interpretabile, dar unele sunt explicabile, altele mai puțin explicabile. Dar partea de industrie are nevoie de un impuls și acolo probabil încă se resimte acest efect al situației politice generate de anularea alegerilor. Obiectivul nostru cel mai important este să ținem sub control cheltuielile.

După trei luni, pot să vă spun că azi am avut, de exemplu, o zi foarte bună, în care am avut reduceri la dobânzile cu care se împrumută România.

Suntem pe un trend descrescător de dobânzi la euro, la 7 ani și la 14 ani, am avut și o cerere suficient de mare, care arată un interes din partea investitorilor, arată o încredere în economia României și lucrurile pot reveni pe un trend sustenabil, normal, dacă suntem consecvenți, dacă după două luni nu vrem să facem altceva decât ceea ce ne-am propus în ianuarie prin buget, dacă nu ne trezim după șase luni că ne-au venit idei și vrem să mai creștem cheltuieli, și în toamnă, în octombrie, noiembrie pregătim bugetul pentru 2026, nu în ianuarie, nu în februarie.

Dacă reușim să respectăm aceste reguli foarte simple și consecvență, atunci o să recâștigăm încrederea pierdută. Nu putem să ne ascundem după deget, România a pierdut încrederea investitorilor, încrederea Comisiei Europene, încrederea multora în momentul în care a ajuns la 8,6% deficit, când a făcut cheltuieli care nu erau planificate, când a luat decizii care poate sunt caracteristice unui an electoral, dar care n-au făcut bine. (…)

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România

Cred că oportunitățile sunt pe masa noastră: PNRR, nearshoring, de relocare, tranziție energetică – energie verde, astea sunt câteva oportunități pe care România le are la momentul ăsta, important este să le valorificăm. Avem și riscuri, evident, inflația va scădea consumul intern, pentru că ne-am bazat foarte mult pe consumul intern în ultima perioadă, deficitul bugetar mare care atârnă deasupra noastră pentru că ne întrebăm dacă să facem reforma cheltuielilor bugetare sau să creștem taxele.

Cred că cel mai important lucru pe care îl avem este resursa umană. Suntem al doilea cel mai important centru de servicii din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Având în vedere forța de muncă educată, avantajul nostru de a vorbi limbi străine fluent, ne ajută să atragem foarte multe investiții în această zonă.

Mă preocupă cum am putea să creștem mai repede în așa fel încât să ne uităm mai de aproape la Polonia. Cred că este un exemplu bun de urmat și pragmatismul pe care îl au și ținta de dezvoltare pe care au avut-o de fiecare dată a fost întotdeauna foarte sus. Antreprenorii lor au început mult mai repede decât ai noștri dezvoltarea în regiune.

Michał Mastalerz Country Managing Partner PwC Polonia

NATO, EU sunt bazele securității, prosperității pentru toate generațiile și asta nu se va schimba, forța de muncă ieftină se îndreptă spre final. Noul model economic este bazat pe inovatie. 90% dintre companiile inovatoare din lume provin din SUA și 10% din China. Investițiile în inovatie și tehnologie sunt viitorul. Comisia Europeană a publicat date îngrijorătoare, că UE investește în AI o sumă egală cu 4% din totalul investițiilor realizate de SUA.

Este încurajator că a fost anunțat un fond de 2 miliarde de euro alocat pentru AI, dar marile companii tech investesc peste 300 miliarde dolari. Suntem în urmă în ceea ce privește eficiența, competitivitatea, investițiile în tehnologie, care ar trebui să fie motorul noului model economic.

Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South-Eastern Europe | Country Head Romania at Groupe Renault

Dezbaterea este cum ne trezim din somnul ăsta care ne împiedică să luăm bani care sunt pe masă, banii din PNRR, nu este un plan nou, dar nu suntem unde ar trebui să fim.

Cred că ar trebui să fim un pic mai pretențioși, în sensul bun al cuvântului, cu guvernanții noștri și să îi rugăm ceva mai insistent să ne explice cum stau lucrurile, de ce lucrurile stau rău, care au fost factorii care au întârziat lucrurile cu PNRR, de ce nu s-au luat banii ăia mai concret și cum le accelerăm mai departe? Pentru că văd foarte multă filozofie, dezbateri și prea puține cifre, prea puțină asumare, prea puțină responsabilitate.

Investiția în infrastructură trebuie continuată, accelerată. Spre exemplu energia este foarte scumpă și ne face să fim mai puțin competitivi. Întrebarea colectivă este: ce putem face să fim competitivi, care sunt zece lucruri pe care ar trebui să le facem pentru a deveni mai competitivi și toți să lucrăm în acest sens.

Codul fiscal se va modifica. Singura discuție este negocierea, cu cât vor crește taxele. Mai e un lucru în subsidiar, de care nu prea vorbim. Vrem să creștem veniturile, dar un deficit are două componente.

Trebuie să fim foarte clari și pe reducerea cheltuielilor, lucru de care se vorbește mai puțin. Nici noi nu suntem foarte pretențioși, în sensul de a cere niște lucruri concrete, și nici partenerul nostru de discuție, în cazul de față Executivul, nu e extraordinar de disciplinat, nu are știința guvernării așa cum există în mediul privat.

Pentru că nu poți să reziști în mediul ăsta dacă nu știi câți bani ai cheltuit, câți bani ai făcut și cât trebuie să reduci și care e bugetul și cum ți-l faci. Ar fi bine, odată cu schimbarea asta fiscală, să devenim și mai predictibili, să încercăm să punem lucrurile de asemenea manieră încât să le anticipăm, să le vedem cu ceva timp înainte să se întâmple și nu să alergăm în continuu după ele.

Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri

Suntem într-o volatilitate destul de puternică și cred că e foarte greu să prezicem și ce se întâmplă luna viitoare, poate și ce se întâmplă săptămâna viitoare. Avem oportunități fantastice, PNRR, dar trebuie să ne mișcăm: pe de-o parte, cei din privat trebuie să accelereze, pe de altă parte trebuie să vedem ce se întâmplă cu puterea noastră administrativă de a absorbi acești bani, pentru că acolo avem destul de multe probleme, de lipsă de competitivitate, de pragmatism.

Cu siguranță nu ne mai ajută modelul „forța de muncă ieftină” și nici nu trebuie să-l mai dorim, acest model trebuie să se schimbe fundamental. Trebuie să ieșim din acest ”dar ce am eu de câștigat” și să intrăm în ”ce putem să facem împreună”.

În România nu există echitate între stat și privat. Avem la stat condiții mai bune decât avem în privat. Avem la stat salarii mai mari decât la privat. Această inechitate duce la tensiuni sociale de neimaginat și trebuie să dispară, avem o lege, trebuie toți să o respectăm. Al doilea lucru care trebuie schimbat este modul în care se face administrație publică.

Toate deciziile luate pe genunchi, fără studiu de impact, fără predictibilitate, fără să existe un dialog real. Acest stil de face politici publice nu mai poate să continue.

(B.P.)