cemrom doloflor

România, campioana insolvențelor în Europa Centrală și de Est

Share Button

Conform datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) și în baza metodologiei Coface, în anul 2017 s-au deschis 8.256 de proceduri noi de insolvență, în creștere cu aproximativ 3% față de anul anterior, când s-au deschis 8.053 de insolvențe. Din studiu reiese că, în ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, de aproape două ori peste media din Europa Centrală și de Est.

Dimensiunea socială

În acest context, este importantă evaluarea calibrului companiilor insolvente în ceea ce privește dimensiunea socială prin locurile de muncă pierdute. Din această perspectivă, în anul 2017 a fost o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 mil.euro, respectiv 326 de firme, comparativ cu 333 în anul anterior, se arată în document. În ciuda acestui fapt, pierderile cauzate creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 mld. lei, în creștere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 mld. lei. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de către firmele insolvente în 2017 se ridica la 47.578, cu 32% mai mic decât cel din anul anterior. De remarcat faptul că evoluția înmatriculărilor în funcție de sectorul de activitate diferă semnificativ de la o industrie la alta. Cele mai mari creșteri din această perspectivă sunt în sectoare precum industria prelucrătoare (+122%), activități de spectacole, culturale și recreative (+73%) și alte activități și servicii (+60%). În schimb, comerțul și intermedierea financiară sunt singu­rele sectoare care au o scădere a companiilor nou înmatriculate, cu -10% (la doar 29.555) și -22% (la 1.455).

Totodată, din totalul celor 8.256 de companii insolvente în anul 2017, 4.185 au depus declarațiile financiare înainte de intrarea în incapacitate de plată. Pentru acestea au fost calculați indicatorii financiari din ultimele 5 exerciții financiare precedente, cifrele fiind consolidate la nivelul întregului eșantion al firmelor insolvente.

Greșelile firmelor

Potrivit Coface, cele 3 greșeli majore ale firmelor insolvente, care au determinat intrarea acestora în incapacitate de plată, sunt:

  • Finanțare deficitară a investițiilor, prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru a finanța nevoile pe termen lung. Practic, 7 din 10 companii insolvente și-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor și vânzare a stocurilor, motivul fiind: 60% au achiziționat active corporale (de exemplu, terenuri, mașini, utilaje), 30% au achitat parțial datoriile la bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) și dividende către acționari, iar 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acționari și/ sau administratori comuni cu firmă subiect sau grad de rudenie/prietenie apropiat);
  • Investiții proaste: 75% dintre companiile insolvente au avut un cost al finanțării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor. Orice companie se poate finanța prin datorii și capitaluri proprii. Acesta reprezintă costul plătit de companii pentru atragerea de finanțare de la creditori și acționari. Fondurile obținute sunt investite în active, pentru a genera creșterea vânzărilor și a profiturilor viitoare. Atunci când randamentul activelor (efectul) este inferior costului finanțării (efortul), situația companiei se deteriorează și riscul de insolvență crește. Totuși, de ce 3 din 4 companii au atras fonduri mai scumpe decât randamentul generat de investițiile finanțate prin resursele respective? Deoarece rezultatul așteptat al investițiilor nu a fost materializat. Veniturile companiilor insolvente au scăzut cu 28% înainte de încetarea activității, pierderile nete ridicându-se la 9,3%;
  • Politica agresivă a dividendelor: o treime dintre firmele insolvente au distribuit majoritatea profitului net sub formă de dividend în mod accelerat înainte de momentul încetării activității, fără un factor compensator pentru consolidarea situației de lichiditate (de exemplu, creșterea profiturilor obținute sau a cifrei de afaceri). Aceasta a determinat creșterea gradului de vulnerabilitate a companiilor res­pective, precum și o dependență mai mare de finanțarea externă.

Bucureștiul, campion

Potrivit datelor Registrului Comerţului, în luna ianuarie 753 de societăţi au ajuns în insolvență, cele mai multe dintre ele fiind din Bucureşti (164), Bihor (68) şi Timiş (43). În ceea ce priveşte ritmul de creştere, primele locuri sunt ocupate de Vaslui (550%), Giurgiu (500%), Călăraşi (400%) şi Sălaj (300%). Cele mai afectate domenii de activitate au fost tranzacţiile imobiliare, cu 19 insolvenţe noi faţă de 6 în ianuarie 2017 (+216%), intermedierile financiare şi învăţământul, cu câte 5 insolvenţe noi (150%) şi informaţii/comunicaţii, cu 24 de firme intrate în insolvenţă (+100%). Din punctul de vedere al numărului societăţilor cu probleme financiare la început de an, topul este dominat de comerţ (216 insolvenţe), construcţii (127) şi industria prelucrătoare.

„Raportul dintre companiile care și-au întrerupt activitatea și cel al SRL-urilor nou înmatriculate a scăzut semnificativ în 2017, ajungând la doar 1,3, de aproape două ori mai puțin decât nivelul înregistrat în anul anterior, dar de peste două ori mai mare comparativ cu nivelul din 2008. Chiar dacă totalul firmelor care și-au încetat activitatea în 2017 este aproape egal cu cel al firmelor nou înmatriculate, diferența de calibru dintre cele două este semnificativă. O firmă care își încetează activitatea înregistrează o durată medie de viață de aproape 10 ani.“ Iancu Guda, director Coface România

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.