Comisia Europeană avertizează: „Fără reforme structurale riscați o aterizare violentă!“

Creșterea economică record din ultimii doi ani a României a născut numerose reacții atât la nivelul societății civile, cât și în rândul diferitelor instituții. În timp ce autoritățile se mândresc cu procentul de 7%, numeroși analiști, dar și Comisia Europeană consideră că această creștere e bună, dar trebuie susținută prin diferite reforme. În plus, sunt și voci care spun, după cum am arătat în numărul trecut al revistei, că de fapt mult lăudata creștere economică e dată doar de creșterea consumului. Dar Institutul Național de Statistică a dat publicității niște cifre care par să demonstreze că nu este deloc așa.

Semnal de alarmă

Într-un raport pentru „Evaluarea progreselor reformelor structurale, prevenirii şi corectării dezechilibrelor macroeconomice“ al Comisiei Europene transmis Parlamentului European, Consiliului UE, Băncii Centrale Europene se arată că, „în lipsa reformelor structurale şi a consolidării fiscale, creşterea economică optimistă a României riscă să fie urmată de o aterizare violentă. Actuala creştere economică puternică a fost stimulată în principal de consum, în timp ce investiţiile rămân modeste. Creşterea economică puternică reprezintă o oportunitate pentru reconstruirea sistemelor de amortizare fiscală şi pentru pregătirea economiei de perioade mai slabe. Ratele de inegalitate şi sărăcie rămân la niveluri ridicate, în pofida creşterii economice puternice. Unele reforme structurale au fost inversate în 2017, iar altele au stagnat“. Același document mai arată că „nu au fost obţinute rezultate tangibile în reformele administrative, mediul de afaceri prezintă vulnerabilităţi, iar performanţele slabe ale sistemului educaţional limitează perspectivele de creştere economică a României pe termen lung“, se mai arată în document. Tot aici CE ne avertizează că „performanţele în domeniul cercetării şi inovaţiei rămân modeste“. Totodată, se mai poate citi că „progresele obţinute în combaterea corupţiei au fost din nou expuse riscurilor. Asigurarea continuităţii reformelor precedente ar susţine transformarea României într-o economie de valoare mai mare şi ar îmbunătăţi rezistenţa economiei la eventuale perioade de scădere. (…) Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru activităţile de afaceri“, mai precizează Comisia Europeană.

Sărăcia e în creştere

Într-un alt raport, tot al CE, de această dată semestrial, se arată că „gradul de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească în 2017, iar rata şomajului a atins unul dinte cele mai scăzute nivele din ultimii 20 de ani. Datorită eliminării de taxe şi creşterilor salariale şi de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creştere. Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creştere, iar inegalitatea în materie de venituri se menţine la un nivel înalt“, precizează documentul citat. „Totuşi, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficienţele structurale frânează creşterea economică şi convergenţa în unele state membre. De aceea ţările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-şi consolida elementele de bază ale propriilor economii“, se mai arată în document. În context, vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis (foto), a arătat că economiile puternice sunt cele care îşi remediază mereu punctele slabe, chiar şi atunci când lucrurile merg bine. „Acum, când economia europeană creşte în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie atât la nivelul UE, cât şi la cel naţional“, a arătat Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare şi Uniunea pieţelor de capital.

INS confirmă creşterea de 7%

Chiar dacă sunt voci care cred că această creștere economică nu se susține prin producție, ci doar prin consum, cifrele arată altceva. Astfel, potrivit INS, Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2017 a fost de 856,35 miliarde de lei preţuri curente, mai mare cu 7% faţă de anul 2016, principalii factori de creştere economică fiind industria, comerţul şi agricultura. Potrivit INS, în anul 2017, faţă de 2016, la creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

• industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%;
• serviciile, care cuprind ramurile comerţ (cu ridicata şi cu amănuntul) repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;
• agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+18,3%);
• activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;
• impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.

INS menţionează că o contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii cu 9,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.

Și asta nu e tot…

Tot potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 77,96 miliarde de lei, fiind în creştere cu 6,4%, după cum se arată într-un comunicat INS. „În anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,4%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 17,4%, lucrările de construcţii noi cu 4,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,9%“, se arată în document. „În trimestrul IV 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 13,5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 43,2%, lucrările de construcţii noi cu 13% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3%“, a mai comunicat INS. Trebuie precizat că investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie precum taxele notariale, comisioanele, cheltuielile de transport ș.a.m.d.

Bogdan PANȚURU