Analize

România a plătit aproape 2 miliarde euro la FMI, UE și Banca Mondială

Share

În ultimii șapte ani, datoria publică a României s-a triplat, în special ca urmare a împrumutului de 20 de miliarde de euro luat în 2009 de la Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. În 2015 România a plătit peste 1,83 miliarde euro către cele trei instituții și organisme internaționale. Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP), 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane de euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro. Tot în 2015 țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).

Scadența, din 2023

Anul trecut, luna cu cea mai mare sumă rambursată a fost ianuarie, mai exact prima zi a acestei luni, când 1,546 miliarde euro au mers către Uniunea Europeană. Dacă 1,5 miliarde euro a reprezentat rata propriu-zisă, 46,2 milioane euro au fost dobânzi și comisioane. În perioada 2009-2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane de euro către Banca Mondială. România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,88 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE – 3,8 miliarde euro.

Graficul de rambursare al MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017 România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 – 1,4 miliarde și în 2019 – 1 miliard de euro. În 2017 cea mai mare parte a sumei va merge către Uniunea Europeană, adică 1,254 miliarde euro, din care 1,15 miliarde euro sunt rate și 104,8 milioane de euro dobânzi și comisioane.

Ultima tranșă, în stand-by

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009 Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde Drepturi Speciale de Tragere (aproximativ 12,9 miliarde euro) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro). „Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă“, se arată într-un document al BNR. Precizăm că în Consiliul Directorilor Executivi al FMI „România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice, coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale“, informează BNR.

Bogdan PANȚURU