Retail-ul românesc, un model de dezvoltare nesustenabil, de tip „african“

Modelul de dezvoltare al retail-ului din România este unul nesustenabil, specific țărilor africane, favorizant pentru corporații, dar ostil față de retailerii mici și medii și față de producătorii locali. În plus, dacă ne raportăm la țările occidentale, legislația ultrapermisivă din România a dat naștere unor nenumărate anomalii.

O anomalie – hypermarket-uri în mijlocul orașelor

Instalarea hypermarket-urilor în centrul orașelor și funcționarea acestora șapte zile din șapte sunt „scăpări“ nemaiîntâlnite în țările civilizate care pun un accent pe dezvoltarea afacerilor mici și medii. „Odată cu apariția hypermarket-urilor în mijlocul orașelor, n-am avut nicio șansă să dezvoltăm aici afacerile mici și mijlocii și, astfel, calitatea produselor scade, iar accesul publicului la produse de calitate este din ce în ce mai restricționat.

Deși niciunde în Europa legea nu permite amplasarea hypermarket-urilor în zonele centrale, în unele cazuri acestea fiind „expulzate“ în afara orașelor, reprezentanții marilor retaileri pun „deficiența“ legislativă pe seama opțiunii neîngrădite a cetățeanului. „Legea nu poate îngrădi dezvoltarea unor centre comerciale acolo unde și le dorește cetățeanul. Magazinele de la parterul blocurilor care vindeau țigări, ciorapi și ness nu au știut să țină pasul cu schimbările pieței. Magazinele de proximitate, în cazul în care acestea au rezistat pe piață, au fost cumpărate de Carrefour Express și de Mega Image“, a declarat Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Pe de altă parte, reprezentanții micilor fermieri consideră că amplasarea în centrul orașelor a marilor retaileri nu ține neapărat de opțiunea cetățeanului cât de opțiunea hypermarket-urilor pentru poziții strategice și profitabile.

„Este o falsă problemă faptul că oamenii cer aceste hypermarket-uri. Clientul consumă ce are în față. Dacă are în apropiere un hypermarket cu produse din China va consuma produse din China“, a precizat reprezentantul CATAR.

Fermierii cred, însă, că și clienții au o parte de vină.

„Românul nu înțelege că produsele de calitate nu sunt în hypermarket. Acolo este doar spoială“, a declarat Cristian Lungu, un zootehnist din Ilfov.

Intrarea în normalitate, împiedicată de lobby-ul hypermarket-urilor

Asociațiile de fermieri au cerut de nenumărate ori intrarea în normalitate și adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcționarea hypermarket-urilor în orașe, iar în week-end acestea sunt închise tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic încât aruncă în derizoriu implementarea unor astfel de măsuri.

„Într-o întâlnire cu fermierii și hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbătă de la ora 14.00 până luni dimineața, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat vehement“, a arătat președintele CATAR.

Protestul hypermarket-urilor are o justificare puternică – acestea vând în două zile de week-end mai mult decât în tot restul săptămânii.

„Hypermarket-urile nu sunt închise duminica (așa cum se întâmplă în restul Europei – n.r.) pentru că nu-și dorește nimeni acest lucru în România“, a spus reprezentanta marilor retaileri. Ba mai mult, marii retail-eri trec la contraatac. „Dacă micii fermieri se pot aduna duminica în târguri ca să-și vândă produsele fără bon fiscal, atunci și marile lanțuri de magazine vor două zile pe săptămână în care să vândă fără bon fiscal“, a insistat reprezentanta AMRCR.

Hypermarket-urile vând mai ales produse de import

Pe lângă faptul că exportă profiturile la companiile-mamă, marii retaileri pun pe butuci producătorii locali prin faptul că marea majoritate a produselor agroalimentare provin din import. Hypermarket-urile au o scuză.

„Dacă nu aș avea clienți pentru roșiile cherry de import nu aș mai face comenzi. Eu sunt obligat să fac profit. Firma-mamă se uită la cifre“, a continuat Nica.

Agricultorii cred, însă, că pe marii retaileri nu-i interesează producătorii români, ci doar profitul. Fără riscuri, dacă se poate. „Laptele care vine din Polonia este 1,99 lei la raft la Lidl. Cel din Germania este 2 lei. N-are cum să fie 1,99 sau 2 lei, pentru că ai costuri de procesare, transport. Chiar și cutia aia tetra-pak costă destul de mult. La prețurile astea, ce să fie înăuntru? O apă lungă sau chiar vid. În cazul legu­melor, dacă o tonă nu se vinde, este returnată pe acte furnizorului. Ei nu au nicio pierdere, doar furnizorii, care oricum își încasează facturile la 60 sau 90 de zile“, a mai spus Cristian Lungu.

Fermierii cred că nici măcar nu se poate pune în discuție o măsura similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de produse alimentare proaspete și încurajarea producției locale din cauza opoziției hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede că, din momentul recoltării legumelor și până în momentul vânzării la raft, nu trebuie să treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activității fermierilor aflați în proximitatea marilor centre comerciale.

Fermierii: hypermarket-urile întrețin concurența neloială

Pe lângă toate acestea, fermierii cred că marii retaileri întrețin concurența neloială. „Intenția clară a hypermarket-urilor este practicarea concurenței neloiale. Chiar acum Consiliul Concurenței verifică unele hypermarket-uri pentru că s-au înțeles asupra prețurilor practicate“, a conchis fermierul din Ilfov.

Consiliul Concurenței a declanșat recent o investigație privind fixarea prețurilor la furnizor care vizează hypermarket-urile Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche SA (Cora), Kaufland România SCS și Trident Trans Tex. În acest fel acești retaileri și-au asigurat o poziție privilegiată pe piața românească în detrimentul altor comercianți.

Mega Image, cu o rețea națională de 296 magazine, a raportat în 2013 o cifră de afaceri de 2,33 mld. lei și un profit net de 55 mil. lei. Carrefour România (145 de magazine) a consemnat o cifră de afaceri de 4,3 mld. lei și un profit de 144,3 mil. lei. Auchan România (31 de magazine) – CA de 2,3 mld. lei și o pierdere de 90,5 mil. lei, în vreme ce Kaufland România (96 de magazine) – CA de 7,2 mld. lei și un profit net de 331 mil. lei.

Marius ȘERBAN