Reorganizarea cadastrului, o măsură de mare actualitate

Ţin să precizez din capul locului că decizia de a trece Cadastrul de la Agricultură la Ministerul de Interne a fost o greşeală greu de reparat. Când spun aceasta am în vedere că, de atunci şi până acum, instituţia nu a reuşit să finalizeze lucrările de cadastru nici măcar într-o singură comună din România. Problema a devenit stresantă în momentul aderării României la UE, când specialiştii de la APIA nu aveau la dispoziţie o hartă topografică prin care să identifice cele 40 milioane de parcele care ar fi putut beneficia de sprijin financiar comunitar. De aici şi numeroasele imperfecţiuni în aplicarea schemelor de plată pe unitate de suprafaţă. După cum decurg „ostilităţile“, este greu de crezut că instituţia Cadastrului, în formula actuală, va putea să-şi ducă la îndeplinire misiunea pe care o are. De aceea mă alătur specialiştilor care susţin că singura soluţie este revenirea Cadastrului la Agricultură. Spunând aceasta, fac următoarele propuneri:

Transferul (preluarea) de la Ministerul Administraţiei şi Internelor – Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a activităţilor de cadastru şi organizarea teritoriului. Propunerile pe care le supunem atenţiei au o fundamentare ştiinţifică şi practică venită din partea unui profesionist format la şcoala agronomică din România. El a avut şansa de a se specializa la cele mai înalte instituţii internaţionale în materie de cadastru. Supunem atenţiei materialul de faţă în forma propusă de autor.

Restructurarea MADR prin:

– Înfiinţarea Departamentului pentru Redresarea Agriculturii şi Dezvoltarea Spaţiului Rural (DRADSR);

– Transformarea Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală în direcţie;

– Reînfiinţarea Direcţiei de Fond Funciar şi Organizarea Teritoriului.

Preluarea oficiilor de cadastru şi organizarea teritoriului judeţene de la MAI şi trecerea lor în subordinea camerelor agricole judeţene.

Reînfiinţarea Institutului Naţional de Studii şi Proiectări pentru Organizarea Integrală a Teritoriului (INSPOIT – fostul IGFCOT), în subordinea DRADSR. Organizarea (reorganizarea) acestor structuri nu necesită posturi sau fonduri suplimentare; acestea se preiau de către MADR de la MAI – Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. INSPOIT se poate chiar autofinanţa în bună măsură prin proiectele pe care le va întocmi. La INSPOIT se va încorpora şi actualul Institut de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF).

Reorganizarea INSPOIT

Această instituţie va avea trei secţii:

– Secţia tehnico-economică, cu trei subsecţii:

• subsecţia de organizare a teritoriului şi exploataţiilor agricole;

• subsecţia de proiectare a construcţiilor agrozootehnice şi de industrie alimentară;

• subsecţia de proiectare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi infrastructură de transporturi.

– Secţia financiar-contabil.

– Secţia administrativă.

 Secţia tehnico-economică va fi cea mai mare şi ar putea fi organizată pe 10 grupe de lucru multidisciplinare. Fiecare grupă de lucru multidisciplinară va primi câte patru judeţe şi, împreună cu colectivele de lucru judeţene şi cele comunale, va răspunde de realizarea tuturor lucrărilor de cadastru, organizarea teritoriului. Ea va sprijini agricultorii din fiecare localitate în organizarea de exploataţii agricole viabile, performante (ferme private individuale, ferme familiale, asociaţii, cooperative etc., după opţiunile proprietarilor de teren).

INSPOIT va fi cel mai eficace instrument al guvernului, al Ministerului Agriculturii pentru:

• întocmirea de proiecte (de organizare a teritoriului, a unor exploataţii agricole viabile şi de redresare agriculturii; îmbunătăţiri funciare; construcţii agrozootehnice şi de industrie alimentară; proiecte pentru dotarea tehnică a exploataţiilor etc.). Toate acestea pot constitui documentaţia pentru obţinerea de fonduri europene şi de credite bancare necesare redresării şi dezvoltării agriculturii.

Simple date statistice

Aproximativ 2/3 din uriaşul potenţial agricol al României este neutilizat. Am putea realiza producţii de trei ori mai mari decât în prezent.

Producţiile medii/ha realizate în România sunt de 2,4 – 13,0 ori mai mici, iar productivitatea muncii în agricultură (producţia finală ce revine pe persoană ocupată în agricultură) este de 9,9 ori decât media pe UE şi de 23 de ori mai mică decât în Danemarca.În competiţia din ce în ce mai dură pe plan european, România ar avea cea mai mare şansă cu agricultura.

Nivelul actual al producţiei agricole nu mai satisface necesarul de consum al populaţiei. Importăm 50-80% din produsele agroalimentare. Există pericolul intrării în stare de insecuritate alimentară.

Redresarea agriculturii este o prioritate de primă urgenţă. Dar aceasta trebuie făcută pe baze ştiinţifice, prin studii şi proiecte întocmite de un institut de specialitate pe baza recomandărilor cercetării ştiinţifice. Altfel, agricultorii români, în competiţie cu cei vest-europeni, vor alerga după aceştia mereu la 50 de ani distanţă.

Dr. ing. Alexe LĂZĂROIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email