Afaceri

Reforma Politicii Agricole Comune pe ultima sută de metri

Share

comisia-europeanaChiar dacă, iniţial, au existat temeri din partea mai multor oficiali europeni că votul din Parlamentul European pentru stabilirea poziţiei de negociere a legislativului comunitar asupra reformei Politicii Agricole Comune (PAC) va genera o nouă polarizare în funcţie de interesele naţionale, asemenea celei de la adoptarea bugetului multianual, reprezentanţii europeni şi-au însuşit principiile generale ale propunerii Comisiei. Ulterior, pe 19 martie, şi Consiliul de Miniştri ai Statelor Membre a reuşit să ajungă la un acord asupra poziţiei adoptate faţă de reforma agriculturii europene, chiar dacă aceasta nu reflectă în totalitate intenţiile iniţiale ale Comisiei. În acest context, reforma PAC intră în ultima etapă, ce precede aplicarea propriu-zisă a ei la nivelul întregii Uniuni, cea a trialogului Consiliu–Parlament–Comisie.

Eurodeputaţii au aprobat prin votul din Parlamentul Uniunii o reechilibrare a subvenţiilor în favoarea micilor agricultori, prin plafonarea la 300.000 de euro a ajutoarelor pentru exploataţiile mari, în contextul în care, în prezent, circa 80% din ajutoare sunt destinate celor mai mari exploataţii, dar există o derogare privind cooperativele agricole. Totodată, urmează să fie optimizată şi distribuirea subvenţiilor agricole în interiorul Uniunii Europene atât pe principiul convergenţei externe, între statele membre, cât şi pe cel al convergenţei interne, la nivelul agricultorilor, deşi în acest ultim aspect, conform propunerii PE, se va menţine un anumit grad de decalaj.

În ceea ce priveşte condiţionarea a 30% din plăţile directe de folosire a unor practici agricole durabile (înverzirea plăţilor directe), europarlamentarii au susţinut propunerea Comisiei Europene, dar au adăugat unele excepţii pentru micile ferme. De asemenea, primirea de fonduri europene va deveni eligibilă doar pentru agricultorii activi, însă definirea termenului de agricultor activ va rămâne la latitudinea statelor. Pe de altă parte, în urma bugetului negociat în februarie şi a poziţiei adoptate de PE, cercetarea din domeniul agronomic de la nivelul UE va avea la dispoziţie un buget redus de la 4 miliarde de euro la 3,8 miliarde.

Din perspectiva României, majoritatea punctelor de interes au fost adoptate de către Parlament. Recent, referindu-se la votul reprezentanţilor europeni, eurodeputata Daciana Sârbu, membru supleant al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) a PE, a declarat într-un interviu pentru agenţia AGERPRES: „Din punctul meu de vedere, în proporţie de 80%, ceea ce am negociat a trecut. Din fericire, cam toate amendamentele de compromis, în care sunt incluse şi amendamentele noastre ca ţară, au trecut. Am avut câteva puncte care mă interesau, cu tinerii agricultori, cu agricultura bio, care au trecut şi ele. Şi aşteptăm negocierile care urmează, care nu vor fi, din păcate, foarte uşoare.“ Cu toate aces­tea, după cum susţine Daciana Sârbu, respingerea în totalitate a amendamentelor cu privire la cotele de lapte şi plafonarea subvenţiilor la 300.000 euro, deşi intenţia României era să obţină o limită de 600.000 euro, deza­vantajează ţara noastră. „Trebuie să susţinem poziţia PE, pentru că mai mult decât poziţia parlamentului nu cred că putem obţine. Şi am obţinut creşterea subvenţiilor, sigur, nu la nivelul tuturor ţărilor care sunt de la început în UE. De asemenea, am obţinut plafonarea la o sumă acceptabilă şi, la fel, trebuie să o susţinem în Consiliu, sprijinul pentru tinerii agricultori şi pentru micii fermieri, uşurarea procedurilor prin care aceştia aplică pentru ajutor la fondurile Uniunii“, a mai subliniat eurodeputata.

Cum vede comisarul Dacian Cioloş poziţia de negociere a Parlamentului

Adoptarea destul de rapidă a unei poziţii de negociere atât a Parlamentului European cât şi a Consiliului de Miniştri deschide drumul dialogului tripartit între Consiliu, Parlament şi Comisie, ceea ce ar putea duce, după cum speră şi comisarul Cioloş, la adoptarea unui acord politic privind reforma PAC până în iunie-iulie anul curent. Astfel, chiar dacă va exista o întârziere de maximum 6 luni – un an în implementarea reformei, se elimină riscul ca aceasta să sufere disfuncţionalităţi. „Vom putea demara faza finală a negocierilor pentru o Politică Agricolă Comună mai echitabilă, mai verde, mai reactivă la semnalele pieței și mai deschisă față de diversitatea modelelor de agricultură din diferite zone ale Europei, așa cum și-au dorit-o cetățenii europeni care s-au exprimat în cadrul dezbaterii publice lansate acum 3 ani de Comisia Europeană. Parlamentul European și-a însușit principiile generale ale propunerii legislative făcute de Comisie, în special în legătură cu plafonarea plăților directe, înverzirea a 30% din plățile directe și condiționarea lor de folosirea unor practici agricole durabile sau o politică de dezvoltare rurală mai adaptată diversității provocărilor pe plan local. Mă bucur că, pe mai multe subiecte, precum evitarea finanțării duble sau asigurarea transparenței plăților PAC, poziția Parlamentului este apropiată de cea a Comisiei“, a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală după ce parlamentarii europeni au votat mandatul de negociere. Totodată, Dacian Cioloş a precizat că viitoarele negocieri între instituţiile europene trebuie să genereze o decizie echilibrată, care să clarifice modul de aplicare a reformei. „Trebuie totodată să clarificăm defi­nirea practi­cilor agricole durabile, legate de înverzire, în special noțiunea de echivalare, astfel încât acest instrument să fie în același timp consistent, simplu, eficace și transparent. De aceea, va trebui să integreze un mecanism credibil de sancțiuni“, a subliniat comisarul.

În Consiliul de Miniştri convergenţa internă a fost percepută negativ

În urma negocierilor care au durat două zile, miniştrii europeni ai Agriculturii au convenit, la rândul lor, pe 19 martie, ca 30% din plăţile directe oferite agricultorilor să fie condiţionate de respectarea măsurilor de înverzire, însă cele mai multe disensiuni au apărut la aplicarea principiului convergenţei interne. Astfel, miniştrii statelor membre nu au acceptat propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea ca, începând cu 2019, plata subvenţiilor să fie uniformă la hectar şi au stabilit ca sprijinul financiar să fie corelat cu anumite producţii pentru a susţine unele sectoare în dificultate, cum este cazul creşterii bovinelor de lapte şi producţia de fructe şi legume. Germania s-a opus acestei măsuri, în schimb Franţa, principala beneficiară a PAC, a susţinut-o. De altfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Germania a declarat, referindu-se la compromisul obţinut de reprezentanţii statelor membre în Consiliu, că: „În opinia guvernului german, s-a obţinut un succes franc.“

Cu excepţia Sloveniei şi Slovaciei, acordul a fost adoptat de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, urmând ca, plecând de la această poziţie a Consiliului de Miniştri, să înceapă negocierile cu Parlamentul European şi Comisia Europeană.

Daniel PLĂIAŞU

One thought on “Reforma Politicii Agricole Comune pe ultima sută de metri

  • O initiativa importanta pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii din Romania. Un pas important pentru reechilibrarea subventiilor in favoarea micilor agricultori precum optimizarea si distributia subventiilor agricole in interiorul Uniunii Europene.
    Agricultorii ramani au nevoie de acest sprijin financiar dar in acelasi timp trebuie sa respecte si ei normele impuse de Uniunea Europeana. Astfel Romania poate sa devina mai deschisa spre diferite modele de agricultura din diferite zone a Europei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *