Reforma PAC a fost adoptată
Pe 27 iunie, Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri ai statelor membre au ajuns la un acord politic privind aprobarea reformei Politicii Agricole Comune. Forma finală a noului cadru legislativ şi bugetar 2014-2020 vine după mai multe luni de negocieri tripartite, al căror obiectiv a fost găsirea consensului între poziţiile divergente dintre instituţiile europene şi statele membre. În pofida unei reduceri cu 12% a anvelopei bugetare totale destinate PAC, România va beneficia de o creştere substanţială a fondurilor alocate pentru următorii 7 ani, de la 13,8 miliarde euro în perioada 2007-2013 la 19,8 miliarde euro în viitorul exerciţiu bugetar. Totodată, această sumă, din care 11,7 miliarde de euro vor fi distribuiţi către plăţi directe şi 8,1 miliarde euro către dezvoltare rurală, este cu peste 2 miliarde mai mare decât cea convenită în cadrul summit-ului de anul trecut.
Consensul negocierilor tripartite, o premieră pentru UE
Este pentru prima oară în istoria de aproximativ 50 de ani ai PAC când reforma acestui sector se realizează printr-un acord între Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlament, până acum decizia aparţinând în mare măsură negocierilor de la nivelul miniştrilor din statele membre ale UE pe baza propunerii legislative a Comisei Europene. Implicarea directă a Parlamentului European în procesul decizional de reformă a politicii agricole a permis, pe de o parte, evidenţierea elementelor de coeziune transnaţionale care să permită o coerenţă a dezvoltării sectorului agricol la nivelul întregului bloc comunitar şi, pe de altă parte, medierea între poziţiile divergente, determinate de bugetul alocat agriculturii, ce s-au conturat în cadrul summit-ului din 2012. În acest context, ultimele trei luni, pe parcursul cărora s-au purtat negocierile tripartite, au avut o importanţă crucială pentru definitivarea noii PAC.
„Din primăvara acestui an, după ce Parlamentul European şi-a votat mandatul de negociere, au început reuniunile tripartite. Peste 50 de reuniuni tripartite au avut loc, în cadrul cărora au fost analizate toate cele patru regulamente europene care vizau PAC. Vorbim despre prima reformă a PAC codecisă între Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri, prima dată când Parlamentul European este implicat direct ca şi codecident al noii Politici Agricole Comune“, a afirmat comisarul european Dacian Cioloş după aprobarea formei finale a reformei. Totodată, comisarul a precizat că subiectul cel mai discutat în cadrul reuniunilor tripartite a fost convergenţa plăţilor directe atât externe, cât şi interne deoarece noua reformă a PAC modifică distribuţia bugetară atât la nivel de ţară, cât şi la nivel de fermă şi unele state vor beneficia de subvenţii reduse. „Am pornit cu o reformă ambiţioasă, mai mult decât mă aşteptam ca rezultat final, dar ideile de bază au fost acceptate, fără excepţie. Discuţiile s-au purtat în jurul conţinutului pentru ca aplicarea să ţină cont de specificitatea fiecărei ţări. Subiectul cel mai discutat a fost convergenţa plăţilor directe, în care s-a venit cu propunerea de mişcare bugetară în funcţie de nevoile fiecărui stat“, a mai declarat Dacian Cioloş.
Convergenţa plăţilor, încurajarea tinerilor fermieri şi politicile de „înverzire“ – elemente-cheie
Un prim element distinctiv în cadrul reformei este renunţarea la principiul acordării subvenţiilor în funcţie de nivelurile de producţie, excepţie făcând zonele defavorizate, unde încă se vor putea aplica diferenţieri ale valorii plăţilor directe şi introducerea până în 2019 a unei plăţi minime de 60% la hectar în raport cu media. Astfel, principiul convergenţei va garanta faptul că niciun stat membru nu primeşte mai puţin de 75% din media la nivel de Uniune, până în 2019. La nivelul statelor membre sau al regiunilor se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploataţiilor. Totodată, un element important ţine de flexibilitatea plăţilor şi adaptarea lor la nevoile agricultorilor locali. Statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare“ ale unei exploataţii pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici şi mijlocii. Pentru noile state membre, mecanismul SAPS (plata unică pe suprafaţă) va putea fi prelungit până în 2020. De asemenea, în noul cadru legislativ acordarea sprijinului financiar va fi strict condiţionată de recunoaşterea drept agricultor activ, fiind cunoscute cazuri în anterioarele exerciţii bugetare când, spre exemplu, unele aeroporturi sau alte companii fără activităţi agricole primeau subvenţii pentru întreţinerea terenului aferent.
Tinerii agricultori vor beneficia prin noua PAC de instituirea unui ajutor suplimentar de 25% pe durata primilor cinci ani, alături de măsurile de investiţii care sunt deja disponibile. De asemenea, va putea fi încurajată prin plăţi cuplate producţia plantelor pentru proteine vegetale, care vor beneficia de o creştere cu 2% în vederea reducerii dependenţei UE de importurile din acest sector. Statele vor putea aloca 8-13% din ajutoarele directe pentru anumite sectoare aflate în dificultate, precum creşterea animalelor. Micii producători vor putea beneficia în următorii 7 ani de o schemă de ajutorare simplificată, cu acordarea unei sume anuale fixe, menită să reducă birocraţia.
Un procent de 30% din plăţile directe va fi legat de practicile agricole sustenabile prin politica de „înverzire“. Totodată, alături de diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente şi conservarea a 5% şi apoi a 7% din zonele de interes ecologic, măsuri care vor condiţiona plata subvenţiilor, se vor mai aloca încă 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală pentru măsuri de agromediu şi sprijinirea agriculturii ecologice.
Sprijinirea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, modificarea sistemului drepturilor de plantare din sectorul viticol printr-un mecanism dinamic de gestionare a autorizaţiilor şi instituirea unor mecanisme de prevenire a riscurilor (fonduri mutuale) sunt alte elemente prevăzute în noua PAC. Mai trebuie spus că, începând din 2017, vor fi eliminate cotele de zahăr şi se vor introduce contracte şi acorduri interprofesionale obligatorii în acest sector.
Implicaţiile asupra României
Acordul final cu privire la reforma Politicii Agricole Comune avantajează în mare măsură fermierii din România şi răspunde cererilor formulate anterior de aceştia. Astfel, ţara noastră va avea posibilitatea să îşi menţină sistemul de plată direct la hectar, inclusiv păstrarea unor plăţi complementare din bugetul naţional până în 2020. O primă noutate ce se va reflecta şi în sectorul agricol românesc este modelul simplificat de distribuţie a subvenţiilor pentru micii fermieri. „Fermele mici vor beneficia la cerere de o plată fixă, standard, calculată din primul an, din 2014 până în 2020, care se va acorda în mod simplificat, în sensul că nu va trebui neapărat ca agricultorii să depună cerere în fiecare an, să completeze numărul de parcele şi suprafaţa agricolă pe care o deţin“, a explicat Dacian Cioloş.
Pentru această schemă de plată, România poate utiliza până la 10% din alocarea bugetară pentru plăţi directe, reprezentând aproximativ 1,1 miliarde de euro, cu condiţia ca, la nivel de fermă, subvenţia fixă să nu depăşească 1.250 de euro. Criteriile de definire a fermelor mici, care vor fi eligibile pentru acest model de plată, vor trebui realizate de autorităţile române. Pentru tinerii fermieri care deţin între 25 şi 90 de hectare se va acorda un sprijin suplimentar de 25% în primii cinci ani după instalare. Deşi au existat state care şi-au dorit ca această decizie să fie opţională, adoptarea ei în această formă răspunde cererilor formulate de fermierii români. De asemenea, România va putea acorda o parte din plăţile directe în sistem de plăţi cuplate cu producţia pentru a susţine anumite sectoare sensibile sau anumite zone defavorizate. „Până la 13% din alocarea bugetară pentru plăţi directe va putea fi orientată spre plăţi cuplate şi, în acestea, intră şi 2% care sunt dedicate pentru cultura de proteaginoase şi oleaginoase tocmai pentru a stimula producţia de proteină vegetală atât de necesară în alimentaţia animalelor, care să poată susţine dezvoltarea sectorului zootehnic“, a precizat comisarul european.
În ceea ce priveşte plafonarea plăţilor, deşi au fost propuse la nivel european mai multe limite (300.000 de euro, 500.000 de euro), în acordul final nu a fost introdusă nicio prevedere în acest sens şi, în consecinţă, România nu va fi afectată de o limitare a plăţilor. Cu toate acestea, ţările membre au o flexibilitate asupra modului de aplicare a politicii agricole la nivel naţional prin care se poate acorda un supliment de plată pentru primele 30 de hectare dintr-o fermă din fonduri europene. „Dacă un stat membru vrea să favorizeze o fermă de dimensiuni mijlocii, poate să reducă plăţile la fermele foarte mari fără să existe o plafonare şi din acea economie să crească subvenţiile la hectar până la o anumită limită pentru primele 30 de hectare din toate fermele. Am gândit un sistem de plăţi cât mai flexibil, care cuprinde micii fermieri, tinerii fermieri, fermierii din zonele defavorizate şi, desigur, acolo unde statele îşi doresc, o creştere a subvenţiei pentru primele 30 de hectare“, a subliniat Dacian Cioloş.
Alături de aceste măsuri, se va păstra posibilitatea transferului între piloni. Astfel, de la pilonul II de dezvoltare rurală se poate face un transfer către pilonul I – plăţi directe – până la 25% ca urmare a faptului că valoarea subvenţiilor în România este de sub 90% din media UE. Totodată, există şi posibilitatea de transfer în sens invers de până la 15%. Eventualele transferuri între piloni vor trebui anunţate până în august 2014.
Cum văd fermierii cadrul legislativ 2014-2020
Reprezentanţii fermierilor din România consideră că noua PAC aduce, în majoritatea cazurilor, o serie de îmbunătăţiri legislative şi financiare, menite să încurajeze agricultura autohtonă. Totodată, posibilitatea transformării în calcul a unităţii vită mare (UVM) în hectare şi acordarea de subvenţii din fonduri europene pentru creşterea animalelor este văzută, mai ales în contextul renunţării la cota de lapte, ca o formă de revitalizare a zootehniei româneşti. „Lucrul bun al noului PAC este faptul că multe dintre solicitările pe care noi le-am depus anterior au fost respectate. Posibilitatea de a transforma oricând în cei 7 ani de zile animalele în hectare pentru plăţile din CNDP şi diminuarea regresivităţii de la 50% la 80% reprezintă un beneficiu care ne permite să credem că se vor primi nişte sume de bani ce vor încuraja crescătorii de animale din România. Un alt lucru foarte bun este faptul că ceea ce am cerut pentru tinerii fermieri, şi anume o prelungire a finanţării pentru cei care au aplicat în actualul PAC conform noului program, s-a realizat pentru perioada care le mai rămâne până la cei 5 ani de zile de la instalare“, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.
Principala nemulţumire a rămas însă cuantumul plăţilor directe, care vor ajunge la 196 de euro pe hectar abia în 2020 şi nu în 2017, aşa cum şi-ar fi dorit fermierii. Această poziţie este susţinută şi de Ionică Nechifor, secretarul general al Federaţiei Romovis, care subliniază că, alături de legislaţia europeană, este necesar ca modelul de implementare naţional să corespundă nevoilor agricultorilor. „În linii mari, ne mulţumeşte noua politică comună, rămâne de văzut însă cum va fi ea implementată la nivel naţional şi aici mă refer, în special, la noul PNDR, ce urmează să fie adoptat la rândul său“, a declarat acesta.
Daniel PLĂIAŞU