Din 2016, Comisia Europeană schimbă legislaţia privind lanţul alimentar
Comisia Europeană vrea norme mai inteligente pentru alimente mai sigure. Propunerea privind reforma industriei agroalimentare a fost aprobată de Comisia Europeană în mai, scopul fiind modernizarea, simplificarea şi consolidarea lanţului agroalimentar în Europa. Acesta va fi analizat de celelalte instituţii ale CE, inclusiv de Parlamentul European şi Consiliul European, care îşi vor adopta poziţiile în perioada următoare. Noua legislaţie ar urma să intre în vigoare din 2016.
Pachetul de măsuri oferă o abordare modernizată și simplificată, bazată mai mult pe riscuri, cu privire la protecția sănătății, precum și instrumente de control mai eficiente care să asigure aplicarea eficace a normelor de funcționare a lanțului alimentar, a declarat Dana Irina Simion, şef de unitate la Direcția Generală pentru Sănătate și Protecția Consumatorului a Comisiei Europene (DG-SANCO), în cadrul unei sesiuni de informare intitulată „Animale, plante, controale oficiale: norme mai inteligente pentru produse mai sigure“, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. La întâlnire au fost prezenţi reprezentanţii principalelor patronate din industria alimentară şi agricultură. O parte dintre aceştia s-au plâns că nu au fost consultaţi până în prezent legat de noul pachet legislativ şi speră să găsească o modalitate astfel încât să se mai poată interveni în text. Pe de altă parte, reprezentanţii Asociaţiei Amelioratorilor şi Producătorilor de Sămânţă AMSEM s-au plâns că noile reglementări vor duce la dezvoltarea unei „pieţe paralele“ în domeniu, care va afecta producătorii de sămânţă.
De asemenea, noul pachet legislativ va reduce sarcina administrativă în ceea ce priveşte procesele și procedurile pe care trebuie să le parcurgă fermierii, crescătorii de animale și operatorii din sectorul alimentar (producători, prelucrători și distribuitori), simplificându-se mediul de reglementare. În acelaşi timp, se acordă o atenție deosebită impactului asupra IMM-urilor și a microîntreprinderilor, care sunt scutite de elementele cele mai costisitoare și mai împovărătoare ale legislației. Dacă în prezent legislaţia în domeniu include nu mai puţin de aproape 70 de acte legislative, din 2016 numărul acestora se va reduce la 5 acte legislative, a spus Simion. Printre noutăţile aduse de noua legislaţie se numără şi faptul că încălcarea intenţionată a reglementărilor în vigoare va fi privită ca fraudă şi va fi sancţionată ca atare. De asemenea, în cazul eradicării unor focare, firmele implicate ar putea primi compensaţii pentru a-şi acoperi pierderile.
Principalele elemente ale propunerii
Controale oficiale
– Noile norme urmăresc o abordare bazată mai mult pe riscuri, permițând astfel autorităților competente să își concentreze resursele asupra unor probleme mai importante.
– Actualul sistem de taxe pentru finanțarea implementării eficace a acestor controale în cadrul unui sistem sustenabil de-a lungul întregului lanț va fi extins la alte sectoare din cadrul lanțului, care nu sunt taxate în prezent.
– Microîntreprinderile vor fi scutite de aceste taxe, dar nu și de controale, pentru a nu le fi afectată competitivitatea.
Statele membre vor trebui, de asemenea, să integreze pe deplin controalele antifraudă în planurile lor naționale de control și să se asigure că, în aceste cazuri, sancțiunile financiare sunt stabilite la niveluri cu adevărat disuasive.
Sănătatea animalelor
– Pachetul va introduce un singur act legislativ pentru reglementarea sănătății animalelor în UE, bazat pe principiul că „este mai ușor să previi decât să vindeci“. Noul sistem va conferi celor care se ocupă cu protecția lanțului nostru alimentar (de exemplu, fermierii și veterinarii) capacitatea de a interveni rapid pentru a limita răspândirea bolilor și a minimiza impactul acestora asupra șeptelului și consumatorilor.
– Pachetul prevede un nivel suficient de flexibilitate pentru a ajusta măsurile de sănătate animală în funcție de dimensiunile și de natura unităților (de exemplu, întreprinderi mici și mijlocii, exploatații pentru activități recreative etc.), precum și în funcție de circumstanțele locale, în special în ceea ce privește cerințele de înregistrare și de aprobare aplicabile pentru unități și pentru deținerea de animale sau produse.
Sănătatea plantelor
– Valoarea culturilor din UE este de 205 miliarde euro anual. În absența protecției conferite de normele fitosanitare, acest sector ar suferi daune economice grave.
– Comisia propune actualizarea actualului sistem fitosanitar. Se va pune mai mult accentul pe comerțul cu risc ridicat cu produse provenind din țările terțe și pe o mai bună trasabilitate a materialului vegetal pe piața internă. Legislația introduce, de asemenea, o mai bună supraveghere și eradicarea timpurie a epidemiilor de noi specii de dăunători, precum și compensații financiare pentru cultivatorii afectați de asemenea dăunători de carantină.
Materialul de înmulţire a plantelor (inclusiv seminţe)
– Pachetul prevede norme mai simplificate și mai flexibile pentru comercializarea semințelor și a altor materiale pentru reproducerea plantelor, cu scopul de a asigura productivitatea, adaptabilitatea și diversitatea producției vegetale și ale pădurilor din Europa și de a facilita comerțul cu acestea.
– Utilizarea semințelor în grădini private nu este reglementată prin legislația UE, iar grădinarii privați pot continua să cumpere orice material vegetal și să își vândă semințele în cantități mici. În plus, se va clarifica faptul că orice neprofesionist (de exemplu, grădinarii privați) poate face schimb de semințe cu alți grădinari privați, fără a intra sub incidența normelor regulamentului propus.
– În ceea ce privește vechile soiuri tradiționale și materialele eterogene, sunt prevăzute doar norme de înregistrare mai puțin stricte. Aceste categorii sunt scutite de testare și de alte cerințe ale legislației.
Ioana GUŢE