Raţiunea aplicaţiei IPA-online

Ce-ar fi trebuit fermierii să facă pentru a-şi identifica parcelele agricole corect? De ce unele parcele au fost identificate greşit? Aceasta a fost intrebarea pe care a pus-o echipa de experţi româno-germani în vara anului 2008.

Pentru început, a fost analizat modul în care au fost depuse cererile de sprijin. S-a ajuns la concluzia că timpul de depunere a fost prea scurt şi că hărţile puse la dispoziţia fermierilor, tipărite pe hârtie, corespundeau normelor europene, dar nu reuşeau să asigure o identificare precisă a parcelelor.

Soluţia care s-a impus de la sine era un instrument prin intermediul căruia fermierii să-şi poată identifica parcelele în mod corect, într-un timp suficient de lung, distinct de momentul depunerii cererii de sprijin. Astfel a apărut aplicaţia IPA-Online.

Argumente

Sistemul verifică dacă datele introduse corespund realităţii, reducându-se, astfel, numărul de erori ce pot fi introduse în sistem. În plus, suma suprafeţelor parcelelor digitizate este calculată automat, iar suprafeţele digitizate de fermier sunt măsurate foarte exact. Rezultatele sunt disponibile în orice moment, solicitantul poate salva declaraţia de suprafaţă pe calculatorul personal şi, atunci când este convins că este corectă, poate să o tipărească. În plus, suprafeţele digitizate se transmit automat de la o campanie la următoarea, astfel încât fermierul nu mai este nevoit să îşi identifice din nou parcelele şi trebuie numai să actualizeze informaţiile din anii anteriori.

Un experiment reuşit

Pornind de la această aplicaţie, a fost imaginat un sistem prin care se înregistrează parcelele pe care fermierul le lucrează. Prima testare a aplicaţiei s-a făcut în septembrie 2008, cu ajutorul mai multor fermieri din diferite judeţe din sudul ţării, şi s-a constatat că aceştia au fost capabili, în proporţie de 99%, să îşi identifice parcelele şi să le marcheze în mod corespunzător pe ortofotoplanurile puse la dispoziţie prin intermediul aplicaţiei.

Următorul pas în implementarea aplicaţiei a fost realizarea unui proiect-pilot. Astfel, în Campania 2009, 308 fermieri au depus cererea de sprijin, identificându-şi online parcelele agricole. Ca urmare, au fost digitizate 7.578 de parcele, însumând o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare. În vara următoare, aplicaţia a fost folosită pentru rezolvarea blocurilor fizice supradeclarate. Apelând la IPA-online şi identificând parcelele lucrate de fiecare fermier, rezolvarea suprafeţelor declarate în mod excedentar a devenit foarte uşoară.

Succesul acestui proiect-pilot a permis dezvoltarea aplicaţiei IPA-online. Pe parcursul anului 2009 şi la începutul anului 2010, APIA a realizat conectarea aplicaţiei IPA-online cu aplicaţia IACS (Sistemul Integrat de Administrare şi Control – care realizează înregistrarea fermierilor şi gestionarea cererilor de sprijin). În urma conectării, informaţiile introduse de către fermieri în IPA-online au fost transferate automat în IACS, făcând astfel o mare economie de timp şi evitând un mare număr de erori de natură umană.

 2010 – un an de referinţă

În Campania 2010, aplicaţia IPA-Online şi-a atins parametrii de funcţionare şi utilizare doriţi, ajungând la peste 239.252 de fermieri utilizatori, care au digitizat 1.801.817 parcele, însumând aproximativ 60% din suprafaţa agricolă a României.

Ulterior, aplicaţia a fost utilizată pentru clarificarea suprafeţelor supradeclarate şi a parcelelor suprapuse. Pentru clarificarea supradeclarărilor şi pentru a evita deplasarea fermierilor la centrele APIA, funcţionarii APIA s-au deplasat pe teren şi la primăriile din comunele în care existau blocurile fizice supradeclarate şi au întocmit „Tabelul index“, în care erau trecuţi toţi fermierii din blocul fizic, în ordinea existentă fizic, şi „Harta martor“ (a blocului fizic în care erau poziţionaţi atât fermierii care au solicitat sprijin, cât şi suprafeţele nesolicitate). Informaţiile obţinute de pe teren au fost introduse în baza de date şi au fost corectate datele iniţiale.

Două tipuri de suprapuneri

În ceea ce priveşte parcelele suprapuse, aplicaţia permite acum identificarea lor cu precizie. Astfel, au fost identificate două categorii principale de suprapuneri:

– primul tip – suprapunerea

într-un procent redus ca urmare a nerespectării unor puncte de reper de pe teren sau din alte cauze;

– al doilea tip – atât proprietarul terenului cât şi arendaşul solicită sprijin; parcela apare declarată de două ori sau fermierul poziţionează parcela într-un bloc fizic greşit şi astfel apare o suprapunere aşa-numită „în cruce“.

În toamna anului 2010, aplicaţia a fost utilizată pentru realizarea controlului prin teledetecţie. Astfel, în urma schiţelor realizate de fermieri la depunerea cererilor de sprijin în sistem clasic, au fost digitizate parcelele din zonele ce urmau să fie supuse controlului prin teledetecţie şi apoi zonele respective au fost exportate. Au fost identificate greşelile existente în sistem şi au fost corectate în

IPA-online, concomitent cu corecţiile făcute în aplicaţia IACS.

  Semne îngrijorătoare pentru cultivatorii de grâu

Volatilitatea în creştere de pe piaţa grâului a fost dată de confruntarea dintre elementele fundamentale şi mediul economic. Seceta se menţine în nordul comunitar, iar potenţialul de producţie al grâului este deja afectat. Această situaţie se confirmă şi în SUA cu o stare „proastă“ a culturilor de iarnă şi în egală măsură şi în Canada, cu întârzieri ale semănatului din primăvară. La mijlocul săptămânii, raportul France Agrimer a venit să confirme tensiunea elementelor fundamentale ale pieţei odată cu revizuirea, în scădere, a stocurilor europene, ca urmare a creşterii consumului, mai ales în cazul producătorilor de furaje pentru animale. În bilanţul european al USDA este împărtăşită viziunea France Agrimer pentru 2010/11 cu privire la nivelul stocului de report, care este revizuit la 11,71 milioane de tone, faţă de 12,47 milioane de tone, cât era estimat în luna aprilie. Întoarcerea statelor din bazinul Mării Negre la exporturi cu o cantitate de 26,39 milioane de tone nu acoperă decât parţial pagubele produse de stresul hidric. Raportul USDA a fost un pretext pentru fondurile financiare pentru a ieşi masiv de pe pieţele produselor agricole.

 Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago

(vezi tabel revistă)

Porumbul continuă să se vândă bine

Preţul porumbului a cunoscut o volatilitate mare în ultima perioadă ca urmare a apariţiei raportului USDA. Operatorii de pe piaţă consideră că estimările sunt foarte optimiste referitoare la stocurile de la sfârşitul anului 2010/11, aceasta datorându-se reducerii exporturilor şi diminuării activităţii filierei de producere a etanolului ca urmare a preţului ridicat al porumbului. Stocul de porumb din SUA este estimat la 55 milioane de bushels, ceea ce înseamnă o cantitate optimistă comparativ cu aşteptările pieţei. Incertitudinile economiei mondiale, căderea generalizată a pieţelor materiilor prime agricole, noile eforturi de îndulcire a politicii monetare a Chinei sunt motive de îngrijorare. Actorii financiari s-au retras de pe piaţa produselor agricole pentru a-şi reduce riscurile. Condiţiile climatice nefavorabile pun în pericol semănatul porumbului în SUA, ceea ce face ca după data de 15 mai producătorii să se îndrepte către soia. Se prognozează un climat umed şi în perioada următoare. În Europa, culturile de porumb din nordul comunitar suferă din cauza secetei, o scădere a producţiei fiind deja prevăzută.

 Cotaţiile porumbului la Bursa din Chicago

(vezi tabel revistă) 

 Preţuri orientative la nivel european

(vezi tabel revistă)

  Piaţa orzului, nici nu creşte, nici nu scade

Producţia mondială este estimată la 131,49 milioane de tone, aceasta fiind mai mare cu 7 milioane de tone faţă de cea înregistrată în anul anterior de piaţă. Consumul mondial este estimat la 134,19 milioane de tone, mai mare cu 2 milioane de tone faţă de consumul din anul precedent de piaţă. Stocul de la sfârşitul anului de piaţă este estimat la 21,75 milioane de tone, mai mic cu 2,5 milioane de tone faţă de anul precedent de piaţă. Piaţa orzului furajer a continuat să crească ca urmare a incertitudinilor climatice. Stresul hidric influenţează culturile din statele nordului comunitar, iar cele câteva ploi căzute la sfârşit de săptămână nu au adus optimismul în rândul producătorilor cu privire la creşterea randamentului. Îngrijorările legate de nivelul producţiei duc la creşterea tensiunii pe piaţă la sfârşitul anului de piaţă 2010/2011, exporturile fiind susţinute prin emitere, de către UE, a unor certificate de export pentru cantitatea de 882.550 tone. Stocul de orz al Franţei de la sfârşitul anului de piaţă este estimat la 1,59 milioane de tone, în scădere cu 49% faţă de cel de la ultima estimare. Iordania a lansat o ofertă de achiziţie a cantităţii de 50.000 tone de orz.

 Cotaţiile orzului FOB – FRANŢA

(vezi tabel revistă)

  Oferta de oleaginoase este tot mai scumpă

Consolidarea complexului soiei la Chicago, din ultima săptămână, a dus la susţinerea pieţei rapiţei. Stocul mondial de soia este estimat la 61,85 milioane de tone, în scădere cu 2 milioane de tone faţă de estimarea anterioară. Cu toate că a avut loc o încetinire a importurilor realizate de către China, începând cu începutul acestui an departamentul american de agricultură din SUA estimează că stocul va scădea la 58 milioane de tone în anul de piaţă viitor. Dacă condiţiile climatice actuale duc către o creştere a preţului, interesul redus al procesatorilor către achiziţii limitează potenţialul de creştere pe termen scurt.

 Cotaţiile pentru soia la Bursa din Chicago

(vezi tabel revistă) 

 Floarea-soarelui. Pieţele oleaginoaselor, de pe filiera biodieselului, rămân afectate de mediul economic mondial care nu este propice unor creşteri substanţiale ale preţului pe termen scurt. Producţia de floarea-soarelui este estimată la 33,59 milioane de tone, în creştere cu 2,3 milioane de tone în comparaţie cu producţia din anul anterior de piaţă.

 Cotaţiile la floarea-soarelui FOB – FRANŢA

(vezi tabel revistă)

Rapiţa. Preţul rapiţei a câştigat teren în ultima săptămână, cu toate că preţul barilului de petrol a scăzut, iar fondurile de investiţii s-au retras masiv de pe piaţa materiilor prime agricole. Cu toate că preţul petrolului a scăzut sub 100 de USD/baril la New York, preţul uleiului de rapiţă a fost susţinut de preţul uleiului de palmier, care a găsit un element de susţinere ca urmare a noilor achiziţii ale Indiei. Cantităţile procesate sunt reduse şi nu determină procesatorii să achiziţioneze materii prime în cantităţi suplimentare. Cu o ofertă scăzută până la sfârşitul anului de piaţă, privirile sunt îndreptate către nivelul producţiei din 2011/12. Pagubele produse de îngheţ culturilor de rapiţă din Germania şi Polonia, urmate fiind de seceta instalată în aceste regiuni, fac ca nivelul producţiei europene să fie mai mic. Fără apă în fază de umplerea bobului, producţia europeană de rapiţă va scădea fără niciun dubiu. Tensiunea de pe piaţă este accentuată şi de starea culturilor din Ucraina, precum şi de întârzierea semănatului în Canada.

  Cotaţiile rapiţei – MATIF

(vezi tabel revistă)

Dumitru Daniel SANDU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email