Raportul de Țară al Comisiei Europene: România riscă cea mai mare creştere a deficitului bugetar din UE

După ce în ultimii ani România a fost campioana creșterii economice în Uniunea Europeană, anul acesta riscăm să ajungem la polul opus, cu un deficit record. Cel puțin așa susțin reprezentanții Comisiei Europene care au prezentat Raportul de Țară pentru România pe 2017. Dar, indiferent ce spun oficialii europeni sau statisticile, cert este că această creștere economică cu care s-au mândrit oficialii de la București și care a atras „invidia“ majorității țărilor din UE nu s-a reflectat deloc în nivelul de trai al populației. Chiar și cu recentele creșteri de salariu (în sectorul de stat) românii, alături de bulgari, rămân cel mai prost plătiți lucrători din Europa. În aceste condiții, de ce ne-ar îngrijora deficitul record?

Țara paradoxurilor

Cu ocazia lansării Raportului Economic pentru România, Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a ținut să sublinieze că documentul consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei româneşti. „România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,9%. În același timp, raportul atrage atenția asupra riscului ca anul acesta să aibă cea mai mare creștere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care își face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijorați și să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba“, a spus Cristea. Totodată, reprezentantul CE a spus că paradoxurile economice creează noi paradoxuri sociale. Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale care este, cred, cea mai mare creştere din UE a inegalităţilor de venituri. Observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012. Am remarcat că este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu efectele globalizării. Potrivit previziunilor CE, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2%, cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. Totodată, Raportul de Țară constată că „bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici), la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programate pentru luna iulie 2017“.

BNR recunoaște salariile proaste

La rândul său, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR),Valentin Lazea, crede că în România „forța de muncă este subplătită, capitalul este supraplătit, iar, dacă vrem să vorbim de salarii, trebuie să lovim cu bila noastră alte popice, și anume să rezolvăm cu drumurile, producția și justiția“. Lazea a ținut să explice: „În România capitalul ia aproape 60% din venitul național brut, iar forța de muncă aproape 40%. Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Pentru că întreprinzătorul străin sau român își face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp și înseamnă cheltuieli, cu producție care presupune cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocați, juriști și așa mai departe, toate acestea vărsându-se în salarii mai mici“, a spus Valentin Lazea.

„Suntem pregătiţi să reducem cheltuielile“

Prezent la evenimentul lansării Raportului, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat că, „orice ar fi“, România va respecta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de la Maastricht, iar, dacă deficitul va devia, atunci guvernul este pregătit să reducă cheltuielile. „Vom lua măsuri de reducere a cheltuielilor, dacă se ivesc derapaje“, a spus Ştefan la prezentarea Raportului de ţară pe 2017 pentru România al Comisiei Europene. „Vreau să subliniez că, dacă situația o cere, guvernul preferă să reducă cheltuielile, în loc să depăşească deficitul.“ Ştefan nu a precizat însă ce tip de cheltuieli este pregătit guvernul să reducă. Dar este deja cunoscut faptul că primul tip de cheltuieli care sunt tăiate sunt investiţiile. Investiţiile statului au scăzut anul trecut cu 40%, de la 41 de miliarde de lei în 2015 la 29 de miliarde de lei, dar pentru acest an sunt preconizate investiții de aproape 40 de miliarde de lei. Ministrul a ținut să mai precizeze că „România a făcut progrese în ceea ce priveşte reformele structurale, îndeosebi în domeniul guvernanţei, a ocupării forţei de muncă şi reducerii sărăciei, în domeniul sănătăţii, dar şi în cel al administraţiei publice. Doresc să subliniez că, începând cu 2016, România este încadrată în categoria statelor fără dezechilibre macroeconomice, alături de Austria, Belgia, Estonia, Ungaria şi Marea Britanie. Guvernul şi-a afirmat în repetate rânduri angajamentul de a păstra deficitul bugetar în limitele stabilite de Pactul de stabilitate şi creştere şi are în vedere măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, dacă se va constata deviere de la ţintele stabilite în primul semestru“, conchide Viorel Ștefan.

Absorbția fondurilor europene ar putea duce la un PIB „de vis“

Una dintre marile probleme postintegrare pentru România a fost proasta absorbție a fondurilor europene. În acest sens, Fondul Monetar Internațional (FMI) a spus oficialilor BNR că atragerea fondurilor europene în procent de 95% ar duce la creșterea PIB-ului potențial la 4,5%. Reprezentantul BNR, Valentin Lazea, explică: „Fondul Monetar Internațional care acum este în România a făcut o prezentare la Banca Națională și a spus că, dacă fondurile europene ar putea fi atrase mult mai bine decât în prezent, respectiv 95%, ceea ce e un vis, și dacă această rată de absorbție s-ar traduce în investiții acolo unde trebuie, PIB-ul potențial, numai pe baza acestor două elemente, ar putea fi 4,5%. Deci creșterea potențială prin atragerea de fonduri și investiții, lăsând la o parte toate celelalte, demografie, sănătate, ar putea fi 4,5%. Nu este o poveste inventată de mine.“

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 6-7