cemrom doloflor

Profilul firmei în pericol de insolvenţă şi faliment

Share Button

Massey-Ferguson-8600Economia românească a ajuns precum o junglă în care, dacă nu ştii să supravieţuieşti, rişti să dai faliment peste noapte. Să îţi extinzi relaţiile de business într-un mediu economic grevat de blocajul financiar, de lipsa finanţării şi de insolvenţele şi falimentele apărute ca ciupercile după ploaie a devenit o misiune riscantă în care doar cei care se informează temeinic şi îşi iau măsuri de protecţie reuşesc să se descurce.

Experţii de la compania de business information şi credit management KeysFin au încercat să realizeze profilul firmei care riscă să intre în insolvenţă şi de care e bine să te fereşti.

Economiştii au analizat datele financiare dintr-un eşantion reprezentativ de peste 2.300 de proceduri de insolvenţă şi faliment aflate în derulare în 2014, iar rezultatele au fost cât se poate de clare.

Statistica KeysFin arată, astfel, că domeniile cele mai riscante sunt construcţiile (122 cazuri) şi retailul (91), sectoare în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele. În top, în funcţie de domeniile de activitate, s-au mai situat cele care activează în domenii precum transporturile, producţia de energie electrică şi HORECA.

„Sunt sute de firme de construcţii aflate în insolvenţă, iar motivele ţin, în principal, de problemele de finanţare“, spun analiştii de la KeysFin.

„Închiderea robinetului creditelor a avut cel mai puternic efect. Apoi au mai fost cauze conjuncturale. Au fost dezvoltatori care au cumpărat terenuri sau s-au angajat în lucrări de construcţii la un anumit preţ, iar, odată cu prăbuşirea pieţei şi deprecierea puternică a preţurilor, s-au trezit cu planul de business dat peste cap. Neputând să mai deschidă noi linii de finanţare, au trebuit să ridice steagul alb, iar efectele s-au resimţit pe orizontală în economie“, explică aceştia.

Într-o situaţie similară au fost, în ultimii ani, şi firmele din domeniul retailului. Prăbuşirea puterii de cumpărare a avut drept consecinţă scăderea abruptă a vânzărilor şi creşterea blocajului financiar.

„Marile reţele de retail au împins la maximum termenul de plată şi mulţi nu au rezistat, intrând în insolvenţă, fapt cu consecinţe directe pe întregul lanţ economic. Asta în condiţiile în care comerţul este, într-o economie instabilă şi fragilă ca a noastră, unul dintre puţinele sectoare dinamice“, mai spun cei de la KeysFin.

Potrivit analizei KeysFin, din cele 2.389 de cazuri luate în calcul, 1.708 vizau insolvenţa, în ambele forme simple sau generale, iar 681 deschiderea procedurii de faliment.

Studiul arată, pe de altă parte, că, din eşantionul de 2.389 de cazuri, cele mai multe au fost în Capitală. Bucureştiul conduce cu 170 de proceduri de insolvenţă sau faliment, urmat de Bihor (81), Cluj (65), Timiş (56) şi Maramureş (51).

Interesant este şi faptul că cele mai multe firme intrate în dificultate au fost deschise în 2008 şi 2011, cu un vârf în 2010 – anul în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele.

Firmele de servietă, victimele crizei

Analiza KeysFin arată, totodată, că cele mai afectate de criză au fost firmele mici, cu o medie de numai 2-3 salariaţi.

Companiile de servietă sau de buzunar, cum li se mai spune, folosite de oamenii de afaceri pentru tranzacţii şi prea puţin pentru producţie, au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă şi faliment.

Din cele 2.389 de cazuri analizate, în peste 80% este vorba de firme cu afaceri de până într-un milion de lei, intrate în dificultate din cauza restanţelor la furnizori şi datoriilor care depăşesc rezultatul financiar.

Cele mai multe firme au ajuns în insolvenţă şi faliment după ce afacerile lor s-au prăbuşit – cea mai mică scădere a fost, fapt relevant, de peste 110%, iar cea mai abruptă de peste 1200%.

Rămase fără lichidităţi – disponibilul mediu în cazul firmelor analizate fiind de numai 3.942 de lei – aceste companii au trebuit să se protejeze în faţa creditorilor, iar primul pas a fost insolvenţa urmat, în cele mai multe cazuri, de faliment. Graficele prezentate analizei sunt relevante din acest punct de vedere.

„Radiografia business-ului în insolvenţă poate genera, astfel, câteva coordonate foarte clare. Vorbim în general de firme mici, fără putere financiară şi fără rezerve de bani, care au intrat, în cele mai multe cazuri, în caruselul mortal numit blocaj financiar.

Când n-au mai încasat 1-2 facturi, neavând un credit punte sau altă pârghie financiară, s-au blocat, nu şi-au mai plătit la rândul lor furnizorii şi s-au declarat învinse“, explică, într-un mod simplu, cei de la KeysFin.

Deşi vorbim în principal de SRL-uri, fără putere financiară, asta nu înseamnă că societăţile mari nu au fost afectate de cancerul insolvenţei.

Într-un clasament cu cele mai îndatorate firme aflate în proceduri juridice de salvare, pe primul loc regăsim Carrefour România SA, cu datorii de 1,25 de miliarde de lei, urmată de Eolenvest SRL cu 674 de milioane lei, A.D.M Farm SRL cu 476,4 milioane lei şi VEGA 93 SRL cu 193,3 milioane de lei.

Afacerile, numai cu cine cunoşti

În condiţiile în care economia a devenit un adevărat teren minat, sunt tot mai mulţi oameni de afaceri care apelează la servicii specializate de business information pentru a afla cine sunt potenţialii parteneri.

Să ştii din start, înainte să semnezi un contract, cine este firma cu care vei colabora a devenit fundamental pentru business, spun cei de la Keysfin.

Informaţii privind rezultatele financiare, diferendele de natură juridică în care se află, comportamentul fiscal în relaţia cu partenerii şi statul sunt tot mai căutate în piaţă.

„Cine riscă să vândă ceva unei firme necunoscute, fără să aibă garanţia că îşi va încasa banii la termenul de plată? Altfel spus, cine riscă, în calitate de furnizor de servicii sau de marfă, să pună la dispoziţia unui client stocuri de marfă peste o limită de rezervă? Poate doar cei care fac business cu ochii închişi sau care eludează legea“, spun cei de la KeysFin.

Într-o economie tot mai plină de provocări, tot mai multe firme au ales soluţia să îşi înfiinţeze adevărate comunităţi de afaceri în care sunt primite numai companiile care oferă garanţii şi încredere că îşi pot duce la capăt angajamentele.

Adrian NEGRESCU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.