Productivitate mică, venituri reduse pentru fermieri

Producţiile mai bune din acest an n-au adus neapărat şi venituri mai mari pentru agricultori, pentru care preţurile actuale din piaţă înseamnă mai degrabă faliment curat.

Agricultorii cer Ministerului Agriculturii să intervină pe piaţă şi să îi sprijine. Tot ce le promite ministrul Daniel Constantin este că banii de la APIA vor veni în octombrie şi îi vor ajuta să înfiinţeze culturile de toamnă. Astfel, fermierii vor putea ţine cerealele în depozite în aşteptarea unor preţuri mai bune. Dacă vor avea ce să mai vândă…

Vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a anunţat în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Agriculture că banii alocaţi pentru plăţile directe, în valoare de 692 milioane de euro, vor ajunge la fermieri începând cu 16 octombrie. Tot la aceeaşi dată vor începe plăţile şi pentru Axa 2, suma alocată fiind de 619 milioane de euro. „Aproape 1.050.000 de fermieri vor primi începând din 16 octombrie banii cuveniţi, plăţi directe, în valoare de 692 milioane de euro. De la aceeaşi dată vom începe plăţile şi pentru Axa 2, în valoare de 619 milioane de euro. Ministerul are aceste sume disponibile pentru plăţi, singurul lucru care trebuie finalizat fiind controlul în teren. De asemenea, la solicitarea fermierilor şi sectorului zootehnic, vom începe eliberarea de adeverinţe pentru accesarea de credite de la băncile cu care avem semnate acorduri“, a afirmat Constantin.

El a mai spus că fermierii vor putea să folosească aceşti bani pentru a începe campania de toamnă. Cu alte cuvinte, agricultorii nu vor mai fi nevoiţi să vândă cerealele din hambare pentru a face rost de bani ca să înfiinţeze culturile. În schimb, ei vor putea să ţină în depozite recolta până când vor mai creşte preţurile la cereale.

Cât despre producţiile cu care s-a lăudat ministrul la porumb sau floarea-soarelui, de exemplu, afirmaţiile ministrului au stârnit reacţii printre agricultori, chiar dacă Constantin a recunoscut totuşi că nu stăm foarte bine la productivitate.

„Şi la porumb, şi la floarea-soarelui România este pe primele două locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi la producţie. La porumb avem un randament de 4-4,5 tone la hectar, în timp ce în Franţa randamentul mediu este de peste 8 tone la hectar, iar în Belgia e un randament de 11 tone la hectar“, a spus ministrul.

Baciu: „Preţurile actuale sunt faliment curat“

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, afirmă că nu este cazul să ne îmbătăm cu apă rece pentru că agricultorii români obţin, în general, abia 30% şi 40% din producţiile din statele occidentale. Şi chiar dacă oficialii se laudă cu producţii agricole mai bune faţă de nivelul de anul trecut, fermierii autohtoni trec prin momente foarte grele, pentru că veniturile obţinute sunt în realitate mai mici, pe fondul preţurilor reduse la cereale. Practic, preţurile actuale sunt faliment curat, susţine Baciu.

„Nu ştiu ce date foloseşte domnul ministru, eu am alte statistici. Într-adevăr, la randamentul pe hectar suntem ultimii în Europa, obţinem producţii la care noi spunem că am evoluat, dar suntem încă departe de ţinta pe care o avem pentru a-i ajunge pe cei din Europa. Obţinem la unele culturi între 30% şi 40% din media pe care o realizează alte ţări“, a precizat Baciu.

Nu sunt însă singurele dificultăţi cu care se confruntă agricultorii, obligaţi în lipsa spaţiilor de depozitare să vândă producţia direct din câmp. În plus, există traderi care nu folosesc aceleaşi preţuri în toată piaţa europeană.

„Fermierii suferă de lipsa spaţiilor de depozitare, nu sunt capitalizaţi şi ajungem să vindem la capătul lanului. Cel care cumpără dă cât vrea, el stabileşte preţul. Vă pot asigura, domnule ministru (ministrul Agriculturii, Daniel Constantin – n.r.), că întâi vine tirul şi pe urmă combina… La mine în zonă s-a pornit cu un preţ de 1 leu/kilogram pentru floarea-soarelui şi când s-a văzut că ţine s-a ajuns la 80 de bani/kilogram“, a afirmat Laurenţiu Baciu.

Nu în ultimul rând, o problemă este şi faptul că preţurile de producţie în România sunt cu 30-40% mai mari decât în celelalte ţări din UE, după cum afirmă Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, care solicită ministerului să intervină pe piaţă. El a dat drept exemplu statele europene care apelează la o serie de măsuri „ascunse“’ pentru a-şi proteja producţia.

Bani pentru irigaţii prin PNDR

România are nevoie de fonduri de 370 de milioane de euro, bani care sunt cuprinşi în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru reabilitarea completă a infrastructurii secundare de irigaţii, a mai declarat vicepremierul Daniel Constantin. Obiectivul este ca, până la sfârşitul anului 2016, „tot ce înseamnă infrastructură secundară de irigaţii să fie realizată“.

Fermierii prezenţi la conferinţa organizată de Mediafax s-au plâns şi de situaţia sistemelor de desecări din Ardeal, mai precis din zona Sânnicolau Mare, unde există exces de umiditate. Viorel Matei susţine că în prezent, aici, nu se pot lucra decât aproximativ 30% din terenurile din regiune, pentru că restul „bălteşte“.

„Eu susţin refacerea sistemului de irigaţii, dar trebuie avut în vedere că avem şi zone care trebuie decolmatate şi unde trebuie refăcute sistemele de desecare. În zona Mureş sunt peste 65.000 ha afectate“, a declarat Viorel Matei.

Ministrul Agriculturii a mai anunţat şi subvenţionarea de anul viitor a creşterii accizei la motorină, măsura urmând să fie aprobată printr-o hotărâre de Guvern în săptămânile următoare. Astfel, va fi alocat sprijinul pentru ultimul trimestru şi primele trimestre din 2015, plătit din bugetul pe 2015.

Pe cine încurcă România?

Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, susţine că Uniunea Europeană nu doreşte să sprijine agricultura românească de teamă că, dacă s-ar dezvolta la adevăratul potenţial, ar acoperi pieţele multor ţări europene şi le-ar crea probleme sociale.

„Românii nu pot intra în alte ţări cu agricultura ecologică pentru că fiecare piaţă îşi protejează propriii producători. Uniunea Europeană nu doreşte să sprijine această agricultură românească, pentru că potenţialul agriculturii româneşti este enorm. În momentul în care am produce la adevăratul potenţial, creăm probleme sociale în ţările lor. De ce probleme sociale? Pentru că noi, creând o supraproducţie, acoperim piaţa lor“, a declarat Matei. Să ne gândim doar la soia modificată genetic, cultură la care România ar putea să asigure circa 70% din necesarul Europei. „Noi avem capacitatea de a asigura 70% din necesarul Europei. Avem potenţialul să cultivăm 2,2 milioane de hectare de soia. Ştiţi ce înseamnă asta? Că pe acele 2,2 milioane de hectare nu mai trebuie să dăm 35% azot. Ce ar însemna asemenea economii pentru România? Am dezechilibra exporturile SUA, care fac un lobby draconic în Europa pentru a-şi vinde produsele modificate genetic, de la porumb la curcanul ăla care se face cât balena“, a precizat Matei.

Ioana GUŢE