Fermierii moldoveni, la ei acasă

Agricultura, ca majoritatea domeniilor, reuneşte oameni, idei şi companii din diverse colţuri regionale sau culturale. Târgurile agricole reprezintă un astfel de prilej, ele fiind aşteptate nu doar pentru noutăţile din domeniu, ci şi pentru întâlnirile între persoane cu interese comune. O astfel de întâlnire a avut loc între fermierii din Republica Moldova şi fermierii români care şi-au împărtăşit atât problemele, cât şi planurile pentru următorul an agricol.

În vizită… acasă

Forumul Agricol al Regiunii de Nord-Est i-a reunit pe fermierii de pe ambele maluri ale Prutului, o delegaţie a fermierilor moldoveni onorând invitaţia lansată de către fermierii români. Timp de două zile ei au participat la expoziţia în câmp şi au vizitat două ferme pentru a putea observa diferenţele dintre cele două ţări. „Am venit cu fermierii din Republica Moldova care au drept scop implementarea tehnologiilor avansate şi au nevoie de sprijin şi schimb de experienţă cu fermierii români pentru că, ştim bine, ne leagă cele două maluri ale Prutului nu numai cu tradiţii, obiceiuri şi provenienţa neamului românesc, ci şi cu spiritul gospodăresc şi dăruirea din suflet, precum şi cu dragostea pentru pământ, ţară sau neam. Aici am găsit fraţi care, cu adevărat, ne-au împărtăşit părerile şi problemele ce ţin de agricultura fermierilor români“, a declarat Victoria Gaitur, directorul executiv al Organizaţiei Regionale din Edineţ a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova.

Astfel, experienţa fermierilor români în implementarea proiectelor europene în ramura agricolă este văzută ca un plus. „Le voi transmite fermierilor noştri că nu trebuie să aibă temeri de riscuri ori de obstacolele pe care le întâlnesc atunci când pornesc o afacere, indiferent că este de tip gospodăresc sau asociere, pentru că atunci când un om îşi propune un scop trebuie să meargă ferm pentru a-l atinge. Atunci când există un sprijin tehnologic şi financiar se depăşesc mai uşor obstacolele cu care te întâlneşti. Fermierilor noştri, când mă întorc, cu permisiunea gazdelor, le voi sugera câteva lucruri pentru a se dezvolta în acest domeniu“, a adăugat Victoria Gaitur.

Sprijin reciproc

Colaborarea dintre cele două ţări nu se află nici pe departe la început, fermierii moldoveni având parte de sprijinul autorităţilor din domeniu de mai mulţi ani, fapt susţinut şi de către Vasile Mîrzenco, directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Fermierilor: „Colaborăm cu fermierii români de mai mulţi ani, atât cu Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), cât şi cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi cu unele asociaţii regionale. Acum ni s-au oferit onoarea şi oportunitatea să participăm la acest Forum Agricol, Agralim, iar impresiile noastre sunt cele mai bune fiindcă asemenea evenimente sunt mai mult decât necesare pentru fermieri fiindcă altfel, fără a cunoaşte tehnologiile moderne – ceea ce am văzut că organizatorii acestui eveniment au prezentat vizitatorilor – nu putem vorbi despre moder­nizarea agriculturii. Fermierii moldoveni vin la astfel de evenimente, la IndAgra, în Transilvania la diferite forumuri agricole; într-un cuvânt, ceea ce se întâmplă pe plan agricol în România este cunoscut de către fermierii moldoveni.“

Recoltele moldovenilor, apreciate la Agralim

Fermierii moldoveni au ţinut să demonstreze că produsele cultivate pe solurile de pe malul stâng al Prutului pot fi la fel de apreciate ca cele din ţările Uniunii Europene. Vizitatorii târgului pe stand-ul delegaţiei moldovene au putut observa fructe şi legume, au aflat informaţii necesare despre modul de cultivare şi felul în care ar trebui să aleagă legume sănătoase.

Ion Vlădei, conducătorul unei gospodării ţărăneşti care se ocupă cu cultivarea legumelor pe teren protejat, le-a explicat vizitatorilor cum se pot recunoaşte roşiile sănătoase. „Atunci când se desface roşia, dacă se observă nişte ţesături înseamnă că este suprasaturată cu fertilizanţi. Cumpărătorul alege cu ochiul, dar nu tot timpul ochiul alege produsul cel mai sănătos.“

De la agricultorii expozanţi am aflat că un alt scop al prezenţei lor la Târgul de la Iaşi a fost acela de a încheia parteneriate pentru comercializarea produselor date fiind condiţiile, nu tocmai favorabile, din ultima perioadă a exporturilor către principala piaţă de desfacere, piaţa rusă. „În acest moment piaţa este foarte încărcată; până acum exportam în Rusia, dar acum stăm cu marfa blocată şi avem probleme în desfăşurarea afacerii. Nu reuşim să vindem şi nu avem condiţii de depozitare, nu suntem pregătiţi“, susţine Teofan Jardan, unul dintre reprezentanţii agricultorilor moldoveni.

Concluzia vizitei reprezentanţilor moldoveni a fost una clară: fermierii români şi cei moldoveni ar trebui să fie un tot unitar: „Adeseori am observat cât de trist este Prutul, mă întrebam şi nu înţelegeam, dar de data asta am înţeles. Rar ne vedem, rar suntem împreună, rar cântăm împreună, rar plângem împreună şi rar ne bucurăm împreună de viaţa noastră aşa cum este ea, reală, românească. Şi românii de dincolo de Prut şi cei de pe partea dreaptă a Prutului au o mare durere, despărţirea noastră“, conchide Vasile Mîrzenco.

Loredana Larissa SOFRON