Producătorii din sectorul cărnii de porc chiar văd falimentul la poarta fermelor!

Sectorul de creștere a porcilor nu mai scapă de probleme. La începutul acestui an s-a vorbit din nou în termeni fatidici – „faliment”, „dezastru“ – despre fermele de creștere, îngrășare și reproducție a suinelor. Motivul: embargoul impus Rusiei, invadarea României cu carne din statele UE, micșorarea prețului la un nivel periculos pentru afacerile autohtone, blocaje în piața de desfacere, imposibilitatea asigurării condițiilor de bună practică etc.

Evoluție prețuri post-embargo, 2014-2016

Pe fondul embargoului impus Moscovei de către Uniunea Europeană, care a blocat importurile /exporturile de produse agroalimentare dinspre și înspre Rusia, dar și a unei cereri scăzute dinspre China, piața românească a fost invadată de carne de porc produsă în țările membre UE, prăbușind prețul la nivelul la care producătorii autohtoni au devenit necompetitivi. Să vedem însă cum au evoluat prețurile din 2014 și până astăzi:

l octombrie 2014 (declarație Alex Jurconi, președintele Federației Naționale Pro Agro): producătorii români vând carcasa de porc cu 6-6,2 lei kilogramul, după ce în august prețul unui kilogram era de 7,5-8 lei. Carnea din țările comunitare ajunge în România cu 5,2-5,4 lei kilogramul de carcasă;

l decembrie 2015 (declarație Vladimir Mănăstireanu, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii): comparativ cu anul 2014, când s-a înregistrat un vârf în luna iulie, de 6,39 lei/kg porc în viu, în luna octombrie 2015 prețul a scăzut la 5,28 lei/kg;

l februarie 2016 (comunicat Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România): prețul de vânzare la poarta fermei a atins pragul minim de 3,5 lei/kg, în timp ce costurile pentru producerea unui kilogram de carne sunt de aproximativ 6,0 lei.

l martie 2016: ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a vorbit despre un sector al cărnii de porc „disperat“ din cauza prăbușirii prețului: în 2015 România a importat carne de porc în valoare de 239 de milioane de euro și purcei pentru îngrășat în valoare de 71 de milioane de euro. Ca urmare a acestor intrări masive, prețul cărnii este mai mic cu 17% decât în 2014 (?);

Demersuri și nemulțumiri

Pe 16 martie 2016, ministrul Achim Irimescu a solicitat la Bruxelles recunoașterea situației excep­ționale de pe piața cărnii de porc, unde o serie de exploatații, neavând cereri de livrare și neputând relua popularea, sunt în imposibilitatea de a-și respecta angajamentele de bună practică, fiind în pericol de faliment (…) România a cerut să se poată oferi posibilitatea acestor exploatații de a întrerupe temporar angajamentul, fără sancțiuni financiare. România a propus și alte măsuri: alocarea de resurse financiare suplimentare care să compenseze pierderile de venit suferite de producători, relansarea mecanismului de stocaj privat și ajustarea perioadelor de implementare, lansarea unor mecanisme pentru promovarea și încurajarea exporturilor, crearea în sectorul cărnii de porc, similar ca în sectorul laptelui, a unui observator permanent care să monitorizeze situația pieței etc.“

Acasă, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România a acuzat că Bucureștiul nu s-a inspirat din politica altor state, care au compensat pierderile din sectorul cărnii de porc cu ajutoare naționale, amenințând cu proteste de stradă, dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru salvarea fermelor la ușa cărora „bat executorii“.

Măsuri compensatorii, perspective

În septembrie 2015, Comisia Europeană a instituit un ajutor excepțional, în sumă de 420 de milioane de euro. României i-au revenit 11,1 milioane euro: 8,73 milioane de euro pentru sectorul laptelui și 2,37 milioane de euro pentru sectorul cărnii de porc. APIA a primit până pe 8 aprilie inclusiv cereri pentru sprijinul excepțional destinat crescătorilor de porcine care dețin exploatații autorizate sanitar-veterinar. Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, a declarat, pentru EurActiv, că agricultorii din sectoarele cărnii de porc și al laptelui se vor confrunta cu probleme economice încă șase luni. Pe de altă parte, vorbind despre reluarea importurilor de carne de porc de pe piața europeană, Rusia a venit cu pretenții speciale, solicitând un certificat sanitar-veterinar ca să precizeze că țara exportatoare nu a suferit, în ultimii trei ani, pierderi din cauza pestei porcine clasice. UE nu agreează această exigență și refuză ideea unor certificate bilaterale, din moment ce UE funcționează ca un singur teritoriu.

Ce spun crescătorii

Ing. Mircea Curelea, președintele SC Palmifarm Buzău (8.000 capete de porci la îngrășat și fermă de reproducție pentru 1.000 de scroafe, care urmează să fie populată): „Criză e puțin spus că ar fi în sectorul de creștere a suinelor. În criză suntem de cinci ani! E faliment total. Vă dați seama, dacă vinzi porcul gras cu 3,5 lei/kg, cu 3,3 lei/kg, acum s-a ajuns la 3,8 lei/kg, și cheltuiești pe el 5,0 lei/kg, iar subvenția pentru bunăstare o primești după un an, normal că este dezastru. Unii cred că fermele își vor reveni după acordarea ajutoarelor excep­ționale, Guvernul spune că banii vor intra până pe 30 iunie, dar e praf în ochi! 20-30.000 de lei/fermă e o nimica toată!“ Ca soluție pentru salvarea situației, fiindcă ing. Curelea nu crede că autoritățile centrale vor găsi alte variante, gen ajutoare naționale extraor­dinare, ar fi ca Executivul să acorde fermierilor măcar o amânare a datoriilor la buget (impozit pe salarii, CAS, CASS etc.). În plus, „să-și facă instituțiile datoria la Vamă, ați văzut ce se întâmplă acolo, ați văzut ce este pe piață. A avut dreptate ministrul Irimescu atunci când a spus ce a spus despre carnea care intră în țară! Intră marfă cu acte, fără acte, cu certificat de calitate, fără certificat, la prețuri mici, producătorii de mezeluri cumpără produsele, fiindcă oricum nu se mai vede ce intră în compoziția lor, de parcă România ar fi ultima din Europa! Numai bine, se îmbolnăvesc oamenii, ne întrebăm de ce, cumpărăm medicamente din afară, ca să-i tratăm și tot așa… facem parcă anume să distrugem tot!“ Micea Curelea a mai spus că a fost prevăzător în sensul în care a dezvoltat în companie și o fermă vegetală, care să compenseze pierderile din sectorul suine, dar în același timp se întreba retoric: „Investim în ferme, cumpărăm utilaje din afară la prețuri mari pentru noi ca să ce? Să intrăm în faliment după cinci sau șase ani?“

Alexandru Mladin, Gromfid SRL Bănești, Prahova (fermă capacitate de 9.000 de porci/an): „Situația este dezastruoasă. Chiar zilele acestea făceam un calcul și am pierderi, numai în primele trei luni ale anului, după valorificarea unei serii, de 250.000 de lei. Cu ce am pierdut anul trecut, din furajarea acestei serii, merg cu un minus de peste 300.000 lei. Carnea de porc am livrat-o cu un preț mediu de 3,53 lei/kg în viu, iar costurile pentru producerea unui kilogram sunt de 5,3 lei.“ Ing. Mladin este mai puțin optimist. Crede că nu va putea evita falimentul, cu toate ajutoarele de urgență. Singura soluție este și cea avansată de ministrul Agriculturii: „Cred că ar trebui să nu ne mai oblige pe noi, fermierii care am aplicat Măsura 215 – plăți în favoarea bunăstării animalelor, să facem numericul de suine în termen de 5 ani, că ne bagă în faliment. Ar trebui să ne lase să ajustăm repopularea în funcție de cererea de pe piață, de calculele pe care ni le facem fiecare, ca să optimizăm situația financiară. Dacă nu repopulăm cum ne cere APIA, ni se impută toți banii pe care i-am luat până acum, deci tot intrăm în faliment.“

Tudorel Lupu, directorul Cooperativei Agricole de Gradul II Monte-feltro Belcești – Iași (9.000 de capete de suine): „Și la noi este ca la toată lumea, adică putem vorbi despre criză, din moment ce vindem sub prețul de producție.“ Prețul de livrare la nivel de cooperativă este de 3,5 lei/kg în viu, iar cel de producție rămâne sub confidențialitatea firmei, aveam să aflăm. Cât despre măsurile pe care le-ar vedea fermierul, cea mai la îndemână ar fi „să-și facă treaba autoritățile, să fie mai multă carne românească în supermarketuri, ce se aduce din afară să treacă prin niște controale măcar superficiale, dar să fie, că nu mai sunt deloc, fiindcă ANSVSA a ridicat controalele la frontieră.“

Maria BOGDAN